Proiectul european ELI-NP (Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics), dedicat celui mai mare laser din lume, va demara prin construirea unui complex la care lucrările sunt programate să se încheie în 2014, potrivit Mediafax.

Ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică, Mihnea Costoiu, a declarat că realizarea ansamblului de clădiri este, practic, prima dintre cele trei componente ale proiectului, celelalte fiind legate de două lasere şi de un fascicul gama.

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

BACK TO ORIGINS! – Incursiune în istoria Egiptului antic, ...

Salarii profesori 2024. Bani mai mulţi pentru dascăli, Ligia ...

„Ce este important pentru acest ansamblu de clădiri este că principala clădire va fi unică, în sensul în care va fi decuplată de sol, pentru că nu este admisă niciun fel de vibraţie. Este pusă toată pe un set de amortizoare. Deci este decuplată de sol, totul stă pe amortizare seismice ultrasensibile, pentru că la imensitatea aceea de putere (a laserelor care vor funcţiona în interior – n.r.) s-ar produce un dezastru dacă s-ar simţi şi tocurile unei femei. Ca vibraţie, nu este admis acest lucru. Va trebui foarte mult beton, care să fie o masă critică foarte mare, iar această masă va sta suspendată de sol prin acest amortizor seismic”, a explicat Mihnea Costoiu.

Clădirea va avea două corpuri solidare – unul pentru lasere şi unul pentru fasiculul gama, suprafaţa primului fiind de 4.406 metri pătraţi, iar a celui de-al doilea, de 6.604 metri pătraţi. În aceeaşi clădire va fi integrat un corp de laboratoare, cu o suprafaţă de 2.396 de metri pătraţi.

La corpul dedicat laserelor vor fi opt niveluri subterane, iar la cel al fasiculului gama, 12 niveluri sub pământ, în prezent realizându-se escavările necesare pe terenul ce va fi ocupat de clădire.

Lasere cu puterea a 100.000 de miliarde de becuri, „ca în Star Trek”

Puterea laserelor de la ELI-NP va fi impresionantă – 10PW fiecare, adică 10 milioane de miliarde de waţi, sau puterea echivalentă a 100.000 de miliarde de becuri de 100W.

„Dacă pulsul laser de o asemenea putere ar dura o secundă, ar fi necesară toată energia electrică produsă în lume timp de aproape două săptămâni pentru a-l alimenta. 10PW înseamnă de peste 1.000 de ori mai mult decât puterea instalată a tuturor centralelor electrice din lume, dar datorită faptului că durata pulsului laser este extem de scurtă (de ordinul zecilor de femtosecunde, adică milionimi de miliardime de secundă), consumul mediu de energie în timpul funcţionării este unul rezonabil. Soarele emite radiaţie cu puterea de 4 ori 10 la puterea 26W. Daca acesta ar avea o suprafaţă echivalentă cu doar patru foi format A4 (în loc de peste un miliard de miliarde de metri pătraţi cum are în realitate), puterea emisă pe centimetru pătrat ar fi apropiată de cea concentrată de laserul de la Măgurele în punctul de focalizare”, au spus responsabilii proiectului ELI-NP.

Ambele echipamente mari de la ELI-NP, sistemul laser şi cel de producere a fasciculului gama, depăşesc cu mult cele mai performante astfel de echipamente existente în momentul de față. „Astfel, cele mai puternice lasere date în funcţiune în lume până în prezent, respectiv la Rutherford Appleton Laboratory – Marea Britanie, University of Texas și Lawrence Livermore National Laboratory – SUA şi mai sunt încă două-trei în lume abia au atins pragul de 1PW. ELI-NP va aduce, aşadar, o creştere de putere de 10 ori”, a precizat Mihnea Costoiu.

Potrivit specialiştilor, puterea laserelor care vor funcţiona la Măgurele va fi atât de mare încât ar putea duce, teoretic, la „mutarea materiei”.

„Mai există un laser de acelaşi gen în SUA, dar nu de asemenea putere. Şi nu are în niciun caz asemenea aplicaţii, adică asocierea între laser şi fasciculul gama. Practic, dacă o să forţez nota, numai din dorinţa de a fi plastic, specialiştii spun că, în momentul în care acţionezi cu o forţă atât de mare pe o unitate foarte mică de suprafaţă, există posibilitatea de a mişca inclusiv masa, adică de a crea teoretic astăzi, în fantezie, ceea ce vorbim noi de Star Trek, acele engage, acea teleportare. Teoretic, astăzi, prin forţe de asemenea putere, specialiştii spun că s-ar putea crea inclusiv mutarea masei, a materiei, odată cu mutarea forţelor”, a mai spus Costoiu.

Aplicaţii multiple, inclusiv în medicină

Domeniile în care ar putea avea un impact cercetarea desfăşurată la Măgurele, prin acest proiect, sunt numeroase, printre acestea regăsindu-se fizica şi ingineria laserelor de mare putere, securitatea şi prevenirea terorismului, ecologia şi protecţia mediului, ştiinţa şi ingineria materialelor, medicina nucleară şi ştiinţele vieţii şi industria de înaltă tehnologie.

Printre aplicaţiile practice pe care le mai pot avea experimentele se numără noi tehnici de a produce fascicule de particule accelerate bazate pe laserele de putere, cu potenţiale aplicaţii în medicină, noi metode de a produce radioizotopi de interes medical, identificarea şi caracterizarea la distanţă a materialelor nucleare, pentru inspectarea neintruzivă a containerelor cu mărfuri, noi tehnici tomografice bazate pe utilizarea fasciculelor gamma de înaltă energie şi managementul deșeurilor radioactive.

Impact major pentru cercetare la nivelul UE şi al României

Impactul proiectului ELI-NP este unul major, plasând Europa pe primul loc în lume în cercetările cu fascicule de fotoni cu proprietăţi extreme şi deschizând astfel calea unor noi domenii de cercetare.

Potrivit lui Costoiu, în perspectivă, Europa şi implicit România, prin realizarea infrastructurii ELI-NP, vor deveni poli de atracţie pentru cercetătorii din întreaga lume, oarecum similar cu ceea ce este CERN (Geneva) și ILL (Grenoble) pentru fizica particulelor elementare, respectiv fizica neutronilor. Astfel, numeroase colaborări ştiinţifice cu dimensiune transdisciplinară vor fi amplificate şi diversificate la nivelul continentului.

Prin realizarea infrastructurii ELI-NP, România atrage fonduri europene în valoare de 243 milioane Euro. Rata de confinanţare din partea României pentru Fondul European pentru Dezvoltare Regională este de 17%, participarea ţării la finanțarea proiectului fiind de 50 de milioane de euro.

Conform graficului de implementare a proiectului, dezvoltarea şi instalarea sistemelor laser şi fascicul gama este programată până în 2017, după care ar urma să înceapă operarea acestora.

Potrivit specialiştilor, trei au fost argumentele principale pentru implementarea acestui proiect major pe Platforma Măgurele.

Primul este tradiţia tehnico-ştiinţifică îndelungată la Măgurele, respectiv peste 60 de ani de fizică, al doilea se referă la existenţa celei mai mari concentraţii de instituţii de cercetare din ţară – Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară (IFIN-HH), Institutul de Fizica Laserelor, Plasmei şi Radiaţiei (INFLPR), Institutul de Fizica Materialelor (INFM), Institutul de Optoelectronică (INOE), Institutut de Fizica Pământului (INFP) şi Facultatea de Fizică a Universităţii Bucureşti, iar cel de-al treilea este acela că România a fost a patra ţară din lume care, la începutul anilor ’60, a realizat un laser, chiar la Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele.