UPDATE. Legea salarizării a fost dezbătută, luni, în plenul Senatului, votul fiind amânat pentru că se terminase programul de lucru, la ora 18.00. PNL a cerut retrimiterea proiectului la comisie, însă propunerea a fost respinsă la vot. Discuțiile vor fi relluate marți, în plen.

Plenul Senatului a amânat votul final pe legea salarizării unitare, după ce la ora 18.00 s-a încheiat programul de lucru și ședința a fost suspendată. Sernatorii reiau discuțiile pe proiect marți dimineață, începând cu ora 10.00.

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

Cătălin Cîrstoiu nu se retrage: „Din punctul meu de ...

Geoană, umilit de unul dintre cei mai mari bloggeri pentru declaraţia ...

Plenul Senatului a respins un amendament al senatorului PMP Dorin Bădulescu, care a propus păstrarea în legea salarizării unitare a acordării de tichete de masă. În proiect, contravaloarea acestor tichete se acordă ca indemnizație pentru hrană. Propunerea a fost respinsă de plen. Plenul a respins, de altfel, toate amendamentele respinse la proiectul de lege.

UPDATE:  Legea salarizării are ca obiectiv corectarea disfuncționalităților din sistem, prin aplicarea principiului „la muncă egală, salarii egale”, a declarat, luni, în plenul Senatului, ministrul Muncii, Lia-Olguța Vasilescu.

„Legea era necesară pentru corectarea disfuncționalităților din sistemul de salarizare. (…) Nu întotdeauna conducătorul instituțiilor are și cel mai mare salariu. Persoana cu aceeași pregătire profesională, vechime sau nivel de studii nu are aceeași remunerație. Funcțiile comune gen contabil, șofer sau IT-ist, care se regăsesc în toate instituțiile, au nivel de salarizare diferit. În baza de jos a piramidei, salariile sunt foarte mici, iar în vârf foarte mari. În acest sens, noua lege prevede următoarele: o diferență între administrația centrală, cea teritorială și locală, cu salariul cel mai mare pentru conducătorul de instituție, corectarea disfuncționalităților salariale pe principiul ‘la muncă egală, salarii egale’, la care se adaugă vechimea și nivelul studiilor”, a explicat ministrul, la dezbaterile asupra proiectului de lege din plenul Senatului.

Vasilescu a reamintit că la Comisia de muncă a fost eliminat articolul referitor la „înghețarea pensiilor speciale, urmând ca o lege separată să stabilească modalitatea de calcul a pensiilor”.

Ea a adăugat că „singura modificare de structură s-a făcut la administrația publică locală, ca prim pas al descentralizării financiare și administrative în sensul că se dă o limită minimă — salariul minim pe economie — și una maximă — salariul viceprimarului sau vicepreședintelui de Consiliu județean, al căror coeficient apare în lege”.

„Urmează ca salariile să fie stabilite în funcție de nomenclator și ierarhie de către consiliile județene și locale, prin hotărâri de consilii județene și consilii locale. Atenție, nu de primari sau de către președinții de consilii județene, ci de consilii locale și județene! Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România, Asociația Municipiilor din România, Asociația Orașelor și Comunelor au salutat decizia ca prim pas spre descentralizare și autonomie locală autentică”, a explicat Olguța Vasilescu, potrivit Agerpres.

Potrivit ministrului Muncii, impactul bugetar al legii este de 32 de miliarde de lei până în anul 2020 și de 43 de miliarde de lei până în anul 2022.

„În ceea ce privește procesele la care ne așteptăm sau nu să apară (…) este aproape imposibil să apară atâtea procese câte sunt la ora actuală, din păcate, în curs la instanțele din România, tocmai din cauza faptului că legea salarizării aflată acum în vigoare are foarte multe neclarități”, a susținut Vasilescu.

Proiectul legii salarizării personalului plătit din fonduri publice a intrat luni în dezbaterea plenului Senatului, în calitate de primă Cameră legislativă sesizată.

UPDATE: Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, luni, la finalul şedinţei Biroului Permanent, că Legea salarizării a fost introdusă pe ordinea de zi, precizând ca s-a decis programul în plen al senatorilor să fie prelungit până la finalizarea dezbaterilor şi până la votul final.

”La şedinţa Biroului Permanent al Senatului principala discuţie şi hotărâre pe ordinea de zi a fost referitoare la introducerea astăzi, la dezbaterea în plen, având în vedere că raportul Comisiei de muncă asupra Legii salarizării a fost definitivat. Deci introducerea pe ordinea de zi a Legii salarizării unitare”, a declarat Tăriceanu.

Şeful Senatului a precizat că s-a decis, de asemenea, prelungirea programului senatorilor atât cât va fi necesar pentru dezbateri şi pentru votul final pentru proiectul Legii salarizării.

Senatorii din Comisia de muncă au adoptat, joi seara, raportul asupra proiectului, după trei zile de dezbateri şi mai bine de 25 de ore petrecute în şedinţă.

Faţă de forma depusă de PSD în Parlament, raportul Comisiei conţine unele modificări, în principal privind creşteri salariale. Astfel, a fost adoptat un amendament propus de PNL şi UDMR prin care au fost majorate cu 1.450 lei indemnizaţiile tuturor primarilor şi viceprimarilor de oraşe din România, mai puţin pe cele ale primarului şi viceprimarilor generali al Capitalei şi cele ale preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de Consilii Judeţene.

LEGEA SALARIZĂRII. Măriri salariale pentru cadrele didactice, un educator va avea între 4.000 şi 4.400 de lei

Au fost majorate cu 15% începând cu 1 ianuarie 2018 şi salariile angajaţilor din serviciile deconcentrate aflate în subordinea Ministerului Mediului, cu 10% cele ale personalului de specialitate al Consiliului Legislativ şi cu 15% salariile angajaţilor Agenţiei Naţionale de Integritate care lucrează cu informaţii clasificate.

Salarii mai mari vor avea şi angajaţii ANAF, parlamentarii afirmând că în proiectul iniţial a existat o „eroare materială”, pentru că aceşti bugetari nu erau introduşi în grila de salarizare a administraţiei publice centrale. Amendamentul adoptat înseamnă o majorare cu aproximativ 3.000 de lei pentru funcţiile de conducere şi între 100 de lei şi 1.800 de lei pentru funcţiile de execuţie. Majorările au venit după o serie de proteste ale angajaţilor ANAF.

O altă modificare se referă la sporul de 15% pentru persoanele cu handicap, care va fi acordat tuturor categoriilor.

În Comisia de muncă a Senatului au fost adoptat şi mai multe amendamente de majorare a salariilor din familia ocupaţională de funcţii bugetare „învăţământ”, astfel încât un director general administrativ al universităţii va avea un salariu cuprins între 11.003 şi 14.477 lei, la fel ca decanul, iar secretarul şef al universităţii va avea salariu de pro-decan, cuprins între 10.037 şi 12.459 lei.

De asemenea, Comisia de muncă a Senatului a introdus o nouă funcţie, aceea de administrator şef facultate, care va avea, în 2022, un salariu cuprins între 6.580 şi 7.546 lei.

Citeşte şi: Măriri substanţiale pentru salariile medicilor. 5.700 lei pentru un medic rezident, 12.500 lei pentru un medic primar

Au fost adoptate modificări şi pentru personalul din Apărare. Un amendament votat spune că, în caz de deces al unui militar sau poliţist, urmaşii să primească echivalentul a 12 salarii sau solde ale celui decedat, indiferent de vechimea în muncă a respectivului. În prezent, urmaşii celor care au peste 25 de ani vechime, primesc un ajutor cuprins între 15 şi 20 de solde.

La propunerea ministrului Muncii, Olguţa Vasilescu, Comisia a eliminat şi articolul din legea salarizării care prevedea suspendarea, până în 2019, a actualizării pensiilor speciale în funcţie de majorarea salariilor, astfel încât măsura va rămâne în vigoare.

Citeşte şi: LEGEA SALARIZĂRII. Bani mai mulţi pentru artişti, manageri culturali şi pentru personalul-suport din domeniul cultură-spectacole

După votul din Senat, proiectul va ajunge şi în Camera Deputaţilor, pentru votul final. Camera este forul decizional pe acest proiect. Guvernul doreşte intrarea în vigoare a proiectului la 1 iulie.