MINIŞTRI CARE AU AJUNS LA ÎNCHISOARE

1. Decebal Traian Remeş. A fost ministru de Finanţe în perioada 1998-2000 şi ministru al Agriculturii în 2007. În februarie 2013 a fost condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu executare pentru luare de mită şi trafic de influenţă. În octombrie 2007, TVR a difuzat o înregistrare în care un fost ministru al Agriculturii, Ioan Mureşan, îi înmâna lui Remeş un plic, cei doi discutând despre favorizarea unei companii la o licitaţie, companie deţinută de Gheorghe Ciorbă, denunţătorul în acest dosar.

La o zi după, Remeş demisionează din funcţia de ministru. Ulterior, procurorii au anunţat că Remeş ar fi primit drept mită produse alimentare (caltaboşi şi palincă) în valoare de 1.500 de lei, 15.000 de euro şi un automobil Audi Q7. În februarie 2014, a fost eliberat condiţionat.

2. Ioan Avram Mureşan. Alături de Decebal Traian Remeş, a fost condamnat şi el la 3 ani de închisoare în dosarul Caltaboşul. Însă Mureşan a fost acuzat şi de deturnare de fonduri pentru fapte comise în vremea guvernării CDR, când a fost ministru al Agriculturii. Astfel, Mureşan ar fi scos 5.000 de tone de ulei din rezerva de stat sub formă de împrumut. Prejudiciul a fost estimat ca 25,5 miliarde de lei vechi.

DNA a început urmărirea penală în 2003, iar în mai 2012 s-a dat sentinţa definitivă în acest dosar, anume 7 ani de închisoare. Mureşan se află şi acum în penitenciar.

3. Victor Babiuc. A fost ministru al Justiţiei şi al Apărării Naţionale. În ultima calitate, deţinută în perioada 1997-2000, a aprobat un schimb de terenuri între MApN şi omul de afaceri Gigi Becali, schimb prin care ministerul ar fi fost prejudiciat cu circa 900.000 de dolari. Dosarul a fost deschis în 2004, alături de Babiuc fiind acuzaţi Gigi Becali şi Dumitru Cioflină, fost şef al Statului Major General. În mai 2012, cei trei au fost achitaţi în primă instanţă, dar DNA a făcut recurs. Un an mai târziu, prin sentinţă definitivă, Victor Babiuc a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru abuz în serviciu, dar a fost eliberat în februarie 2014 datorită vârstei.

CITEŞTE ŞI Victor Babiuc, amintiri din închisoare. Ce l-a FRAPAT în penitenciarele în care a fost închis

4. George Copos. A fost vicepremier din partea PC în primul guvern Tăriceanu în anul 2005, însă faptele pentru care a ajuns la închisoare au fost comise în calitate de om de afaceri. Copos are la activ trei condamnări în două dosare diferite, dar pentru aceeaşi meteahnă: o pornire irepresibilă către evaziune fiscală. În martie 2014 a primit două condamnări în dosarul Transferurilor: doi ani de închisoare pentru transferul fotbalistului Cristian Dulca în 1999 şi trei ani pentru transferul lui Florin Bratu în 2003.

Pedepsele au fost comasate, dar pe lângă cei trei ani, a primit un „bonus” de opt luni. În august, pe Copos l-a ajuns şi sentinţa în dosarul Loteria, în care a evitat plata taxelor în valoare de 1.000.000 de euro pentru vânzarea unor spaţii către Loteria Naţională în 2004. De data asta, pedeapsa a fost de patru ani de închisoare.

5. Relu Fenechiu. Pe acesta l-a ajuns ca ministru ce a făcut tot ca om de afaceri. În 2002-2005 a vândut către Sucursala de Întreţinere si Servicii Energetice Electrice Moldova transformatoare şi întrerupătoare uzate la preţul unora noi, cu complicitatea conducerii şi cu încălcarea prevederilor Legii privind achiziţiile publice. Afacerea a creat un prejudiciu de 7,5 milioane de lei, transformatoarele ajungând la fier vechi. În iulie 2013, Relu Fenechiu a fost condamnat în primă instanţă la 5 ani de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu, condamnare ce l-a silit să demisioneze din funcţia de ministru al Transporturilor în guvernul Ponta. Şase luni mai târziu, un complet al ICCJ a menţinut sentinţa iniţială, iar Fenechiu a trebuit să-şi mute domiciliul la penitenciarul Vaslui.

6. Miron Mitrea. Fostul ministru al Transporturilor în perioada 2000-2004 a fost trimis în judecată pentru că, în calitate de ministru, ar fi luat mită în valoare de 300.000 de euro, sub forma unor lucrări de construcţie la casa mamei sale de la Irina Jianu, pentru a o păstra pe aceasta la conducerea Inspectoratului de Stat în Construcţii.

Prin sentinţa definitivă din februarie 2015, Mitrea a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu executare.

7. Monica Iacob-Ridzi. Ca ministru al Tineretului şi Sportului a dispus acordarea de contracte ilegale unor firme pentri organizarea unor manifestări de Ziua Tineretului în anul 2009. Contractele ar fi creat un prejudiciu de peste 640.000 de euro. Cercetarea penală a început aproape imediat, în iulie 2009. Evoluţia rapidă a evenimentelor a făcut-o pe Iacob-Ridzi să-şi piardă cumpătul şi a dispus distrugerea unor probe de către angajaţi ai ministerului pe care îl conducea. Acest lucru a făcut şi ca pedeapsa să fie destul de severă, 5 ani cu executare, sentinţă pe care a primit-o în februarie 2015.

CITEŞTE ŞI Tribunalul Ilfov dispune efectuarea unei expertize medico-legale în cazul Monicăi Iacob Ridzi

8. Adrian Năstase. Cel mai important nume de politician care a ajuns la închisoare. Faptele pentru care a fost condamnat au fost comise în perioada cât a fost prim-ministru, 2000-2004. Prima condamnare a primit-o în iunie 2012, doi ani de închisoare în dosarul Trofeul Calităţii. Procurorii l-au acuzat că a încercat să obţină ilegal finanţare pentru campania prezidenţială din 2006. Imediat după pronunţarea sentinţei definitive, Năstase a încercat să se sinucidă când ofiţerul de poliţie judiciară a venit să-l ducă la închisoare.

După câteva zile de spitalizare, fostul premier a fost dus la penitenciar. În martie 2013 a fost eliberat condiţionat, însă de libertate s-au bucurat doar opt luni întrucât în ianuarie 2014 a fost condamnat din nou, de data asta în dosarul Zambaccian. Năstase a primit o pedeapsă de 4 ani de închisoare pentru primire de foloase necuvenite (650.000 de dolari) şi şantaj, însă a fost eliberat condiţionat din nou după numai şase luni.

9. Sorin Pantiş. Fost ministru al Comunicaţiilor şi ex-deputat PNL, Pantiş a fost condamnat definitiv în două dosare. Pantiş a primit, în august 2014, şapte ani de închisoare în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare, în care Dan Voiculescu execută 10 ani de detenţie. Fostul ministru a fost acuzat de complicitate la stabilirea unei valori diminuate a institutului faţă de cea reală şi de fals în înscrisuri. Pantiş are şi o a doua condamnare, în dosarul Rompetrol, acesta primind doi ani şi opt luni de închisoare cu executare, pentru complicitate la manipularea pieţei de capital şi tot doi ani pentru constituire a unui grup infracţional organizat. Fostul ministru a fost găsit vinovat că s-a folosit de informaţiile pe care le avea în legătură cu Rompetrol, pentru a câştiga ilegal bani la bursă. 

10. Codruţ Şereş. Ministru al Economiei și Comerțului în Guvernul Tăriceanu şi membru PC, a fost condamnat în ianuarie 2015 la 4 ani şi 8 luni de închisoare cu executare, în Dosarul privatizărilor strategice. Şereş a fost trimis după gratii pentru trădare prin transmitere de secrete.

Şereş mai are o condamnare. În martie 2014, el a primit patru ani de închisoare cu executare pentru complicitate la abuz în serviciu, în dosarul „Hidroelectrica”, decizia nefiind însă definitivă. În acest caz, anchetatorii îl acuză pe Şereş că ar fi ascuns activităţile ilegale ale conducerii SC Hidroelectrica SA, în urma cărora s-au adus prejudicii statului român de aproximativ 165 de milioane de dolari.

11. Zsolt Nagy a fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în perioada 2004-2007. UDMR-istul a fost condamnat, ca şi Şereş, în Dosarul privatizărilor strategice, la patru ani de închisoare. Zsolt Nagy are o condamnare şi în Dosarul „Poşta Română”. În ianuarie 2014, fostul ministru a primit o pedeapsă de patru ani de închisoare cu suspendare, fiind găsit vinovat că a fost părtaş la trecerea frauduloasă a unui imobil aflat pe Calea Victoriei din patrimoniul Poştei Române în cel al unei firme private, producând astfel un prejudiciu de peste opt milioane de euro.

12. Tudor Chiuariu, fost ministru PNL al Justiţiei, a fost condamnat şi el în dosarul „Poşta Română”. Liberalul a primit trei ani şi şase luni de închisoare, cu suspendare. Atât Chiuariu cât şi Zsolt Nagy au fost deferiţi justiţiei pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecinţe deosebit de grave. Tudor Chiuariu este urmărit penal şi în Dosarul retrocedărilor ilegale.

Astfel, în ianuarie 2015, Chiuariu a fost pus de procurorii DNA sub control judiciar pentru trafic de influenţă, spălare de bani şi aderare la un grup infracţional organizat, după ce ar fi stabilit să primeasca 2,5 milioane euro, pentru interventii privind retrocedarea in cazul lui Sturdza, banii fiind disimulati prin incheierea unui contract de asistenta juridica. Fostul ministru a fost trimis în judecată în acest dosar, iar conducerea PNL a decis excluderea sa din partid.

13. Corneliu Dobriţoiu, fost ministru al Apărării, a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul „Case pentru generali”. Senatorul PNL a primit o pedeapsă de un an de închisoare pentru participaţie improprie la abuz în serviciu şi două luni pentru participaţie improprie la fals intelectual. Dobriţoiu a fost trimis în judecată de DNA în septembrie 2013, alături de alţi 10 generali cu funcţii de conducere în MapN, fiind acuzat că şi-a achiziţionat ilegal o locuinţă de serviciu, la preţ subvenţionat de Armată.

CITEŞTE ŞI Dobriţoiu: Demisionez din funcţia de preşedinte al Comisiei de apărare

MINIŞTRI CARE AU AJUNS ÎN AREST

14. Elena Udrea, fost ministru al Turismului Dezvoltării Regionale în Guvernul Boc, a deschis seria numelor grele din 2015, puse sub urmărire penală de DNA. În februarie, fosta şefă a PMP a fost reţinută de procurori în Dosarul Microsoft, fiind acuzată de trei fapte de trafic de influență şi de spălare de bani. Udrea a fost arestată preventiv şi, ulterior, plasată, prin decizie a instanţei, în arest la domiciliu. La o săptămână, Elena Udrea a fost din nou reţinută şi apoi arestată, de această dată în Dosarul Gala Bute.

Udrea este cercetată pentru săvârșirea a trei infracțiuni de luare de mită, abuz în serviciu, tentativă la folosirea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete pentru obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene şi folosirea influenței în scopul obținerii de foloase necuvenite. Una dintre acuzaţiile grele aduse Elenei Udrea este că ar fi primit în biroul de la minister o geantă cu 900.000 de euro.  După expirarea celor 30 de zile de arest preventiv, procurorii DNA au cerut prelungirea arestului, ICCJ dând undă verde solicitării acestora. Fostul ministru a decis să conteste decizia prelungirii arestului.

15. Cristian David a fost ministru de Interne în Guvernul Tăriceanu şi ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni în Guvernul Ponta. Fostul liberal a fost arestat preventiv în 22 ianuarie 2015, într-un dosar în care este acuzat că a primit 500.000 de euro pentru a interveni la prefectul judeţului Buzău, Cristinel Bîgiu, în vederea stabilirii dreptului de proprietate în cazul unui teren de 15 hectare din municipiu, de către Comisia Judeţeană Buzău pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.

După 2 luni, pe 21 martie, David a fost mutat în arest la domiciliu. Cristian David este urmărit penal şi într-un alt dosar, alături de mama sa, pentru abuz în serviciu sub forma participaţiei improprii, uz de fals şi fals în declaraţii. David este acuzat în acest dosar că a inventat un împrumut de 60.000 de euro acordat mamei sale, pentru a justifica o sumă de bani în declaraţia sa de avere, şi pe care mama sa i l-a restituit. După ce DNA a cerut aviz pentru urmărirea sa, Cristian David a demisionat din PNL.

16. Darius Vâlcov este cel mai recent nume de ministru ajuns după gratii şi unul dintre cele mai sonore cazuri. A fost ministru al Finanţelor până la data de 15 martie 2015, când şi-a dat demisia după ce a fost pus sub urmărire penală de DNA pentru trafic de influenţă pentru fapte comise în timpul mandatului său de primar PDL la Slatina. Vâlcov a fost acuzat că a primit 2 milioane de euro mită, în perioada 2010-2013 şi a fost reţinut de procurori pentru 24 de ore, însă ICCJ a decis plasarea sa in arest la domiciliu. Procurorii au cerut Senatului însă o nouă încuviinţare pentru reţinere şi arestare, fostul ministru fiind acuzat de săvârşirea, în exercițiul funcției de senator și ministru în Guvernul României, a infracțiunii de efectuare de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană ori încheierea de tranzacții financiare, utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării sale.

Potrivit DNA, Darius Vâlcov ar fi obţinut astfel mai multe bunuri, descoperite de către anchetatori într-un seif: trei lingouri de aur, de trei kilograme, un tablou cu ramă aurie, inscripţionat Renoir, un tablou inscripţionat Jean Cocteau şi o pictură pe lemn, inscripţionată Aurel Acasandrei, precum şi sumele de 90.000 de dolari şi 1.323.850 de lei. Ulterior, la percheziții efectuate în șase locații din București, Slatina și o localitate din județul Olt, anchetatorii au găsit nu mai puţin de 101 tablouri pe care figura semnătura unor pictori celebri cum ar fi PABLO PICASSO (două gravuri și un desen în cărbune), ANDY WARHOL, NICOLAE TONITZA, ȘTEFAN LUCHIAN, GHEORGHE PETRAȘCU, CONSTANTIN PILIUȚĂ, CORNELIU BABA, HORIA BERNEA, OCTAV BĂNCILĂ etc. Vâlcov ar fi intenţionat să deschidă o galerie de artă în Bucureşti, iar în acest scop luase un spaţiu şi începuse amenajarea, dar, din cauza cercetărilor, ar fi ascuns tablourile la patru persoane de încredere. Anchetatorii au găsit tablourile ascunse în dulapuri sau pe sub paturi. Miercuri, senatorii se vor pronunţa, în plen, pe cea de-a doua solicitare de arestare.

CITEŞTE ŞI Dezvăluiri din dosarul lui Vâlcov. Cum îşi plimba fostul ministru SEIFUL pentru a nu fi descoperit

17. Adriean Videanu, fostul ministru al Economiei, a fost reţinut, la data de 30 ianuarie 2015 şi arestat preventiv pentru infracțiunea de complicitate la abuz în serviciu, în Dosarul Bica 2, disjuns din cel al despăgubirii ilegale acordate lui Gheorghe Stelian, pentru un teren supraevaluat. Videanu a fost acuzat de complicitate la abuz în serviciu, după ce Alina Bica a ridicat sechestrul asigurator asupra unui număr de 80 de acţiuni ale acestuia, dispus de procurorul care instrumenta dosarul Romgaz -Interagro în care era cercetat Videanu. În acel dosar instrumentat de DIICOT, Videanu este cercetat pentru că l-ar fi favorizat pe omul de afaceri Ioan Niculae, iar prin intervenţiile sale în sprijinul firmei Interagro ar fi fost pus în pericol sistemul energetic naţional pe segmentul gazelor naturale. La data de 6 februarie, instanţa supremă a decis ca Videanu să fie eliberat din arest şi cercetat sub control judiciar cu interdicţia de a părăsi ţara. Ulterior, Videanu a fost trimis, alături de întreg lotul Bica 2,  în judecată de către procurorii DNA. 

18.  Gabriel Sandu, ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, se află în arest la domiciliu în Dosarul Microsoft. În septembrie 2009, DNA cerea aviz pentru urmărirea penală a fostului ministru PDL, iar în octombrie, Sandu a fost reţinut de procurori şi apoi arestat preventiv pentru infracţiunile de luare de mită în formă continuată (două acte materiale) și spălare de bani, alături de omul de afaceri Dorin Cocoş şi primarul Gheorghe Ştefan. În referatul procurorilor se arăta că Dorin Cocoş a pretins de la o persoană implicată în cauză, foloase necuvenite pentru el, pentru Gheorghe Ștefan și pentru Gabriel Sandu. Sandu urma să primească 2.700.000 euro şi 1.800.000 euro.

În ianuarie 2015, Sandu a fost plasat în arest la domicliu, fiind de notorietate denunţurile depuse de acesta în dosar. Gabriel Sandu, de pildă, le-a spus procurorilor că pe întreaga durată a mandatului său de ministru al Comunicaţiilor ar fi finanţat lunar PDL cu sume însumând aproximativ 300.000 de euro. El ar mai fi susţinut că i-ar fi înmânat aceşti bani direct şefului său, premierul de la acea vreme, Emil Boc. Sandu le-ar mai fi declarat anchetatorilor care instrumentează dosarul Microsoft că o parte din banii daţi ca mită ar fi ajuns şi la foştii miniştri Adriean Videanu şi Radu Berceanu, dar şi la Roberta Anastase. La data de 23 martie, Gabriel Sandu a fost trimis, alături de oamenii de afaceri Dorin Cocoş şi Dumitru Nicolae, precum şi de primarul suspendat Gheorghe Ştefan, în judecată pentru fapte de corupţie în legătură cu modul în care au fost atribuite licenţe Microsoft, timp de zece ani.

CITEŞTE ŞI Dorin Cocoş, Gabriel Sandu, Nicolae Dumitru şi Gheorghe Ştefan, TRIMIŞI ÎN JUDECATĂ în DOSARUL MICROSOFT

MINIŞTRI PENALI

19. Daniel Chiţoiu a fost ministrul Finanţelor în perioada decembrie 2012 – februarie 2014. În februarie 2014, procurorii DNA au cerut urmărirea penală a liberalului în dosarul „Carpatica Asigurări”, pentru abuz în serviciu şi constituirea unui grup infracţional organizat. Camera Deputaţilor a respins cererea, astfel că Daniel Chiţoiu a fost salvat de la urmărirea penală.

Procurorii l-au acuzat pe Chiţoiu că a iniţiat un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea componenţei Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), încercând eliminarea vicepreşedintelui Tudor Daniel George şi înlocuirea sa cu o persoană de încredere, care să protejeze interesele financiare ale Carpatica Asig, deţinută de omul de afaceri Ilie Carabulea. Soţia sa, Laura Elena Chiţoiu, este trimisă în judecată în acest dosar din aprilie 2014, fiind acuzată de constituirea unui grup infracţional organizat şi abuz în serviciu, din postul pe care îl deţinea la ASF, de director al Direcţiei Avizări.

20. Ecaterina Andronescu, senator PSD şi ministru al Educaţiei  în perioada 28 decembrie 2000 – 19 iunie 2003 şi 22 decembrie 2008 – 1 octombrie 2009, este urmărită penală în Dosarul Microsoft. Andronescu a fost pusă sub urmărire penală în celebrul Lot al celor nouă miniştri, pentru care DNA a cerut, în septembrie 2009, aviz de la preşedintele ţării şi de la Parlament. Andronescu este acuzată de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani. Potrivit procurorilor, Andronescu ar fi aprobat bugetul pentru derularea Programului „Sistem Educaţional Informatizat” şi respectiv pentru proiectul ce a vizat licenţierea Microsoft, ar fi iniţiat şi avizat proiecte de Hotărâri de Guvern prin care a urmărit favorizarea firmelor Compaq şi Siveco, respectiv firmele colaboratoare ale acestora şi ar fi înlesnit firmei SIVECO şi colaboratorilor săi încheierea contractului în condiţiile lipsei de competiţie, încheind contractul în condiţii oneroase pentru ministerul pe care îl conducea. Toate acestea au avut drept consecinţă, spun procurorii, prejudicierea bugetului de stat ca urmare a achiziţiei de servicii şi produse la preţuri peste valoarea de piaţă: licenţe cu circa 30 – 40% mai scumpe, calculatoare şi produse software la preţuri cu până la 50% mai mari decât cele pentru aceleaşi produse sau produse similare de pe piaţă.

Totodată, fostul ministru este acuzat că, în perioada 2001 -2009, ar fi pretins şi primit de la firma SIVECO şi firmele colaboratoare foloase necuvenite constând în sume de bani sau calculatoare, pentru sine sau pentru altul, în scopul de a le asigura derularea unor proiecte cu ministerul.

21. Dan Nica, în prezent europarlamentar PSD, a fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, în perioada 2000 – iulie 2004, şi este acuzat de DNA, de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani, în acelaşi Dosar Microsoft.  Procurorii au cerut avizul PE pentru ridicarea imunităţii lui Dan Nica, în vederea urmăririi penale, însă răspunsul forului european încă nu a venit. Nica este acuzat, printre altele, că ar fi înlesnit firmei SIVECO şi colaboratorilor săi încheierea contractului în condiţiile lipsei de competiţie, încheind contractul în condiţii oneroase pentru ministerul pe care îl conducea, faptele sale având drept consecinţă prejudicierea bugetului de stat ca urmare a achiziţiei de servicii şi produse la preţuri peste valoarea de piaţă.

În perioada aprilie – noiembrie 2004, Nica ar fi pretins şi primit o parte din suma de circa 20 milioane USD virată de Fujitsu Siemens Computers în contul unor societăţi de tip off – shore cu titlu de consultanţă şi asistenţă tehnică aferentă contractului încheiat cu Guvernul României pentru ca, în baza influenţei pe care o avea, să asigure încheierea contractului în condiţiile propuse de firma Fujitsu Siemens Computers.

22. Şerban Mihăilescu, fost ministru coordonator al SGG în perioada decembrie 2000 – octombrie 2003, este urmărit penal în Dosarul Microsoft, pentru instigare la abuz în serviciu, trafic de influenţă şi spălare de bani în perioada în care avea calitatea de ministru. Procurorii îl acuză că l-ar fi determinat pe un alt ministru să semneze acte normative şi Contractul de licenţiere Microsoft în condiţiile pe care le negociase în perioada în care îşi desfăşurase activitatea ca ministru coordonator al SGG, acceptând oferta tehnică şi financiară transmisă de firma Fujitsu Siemens Computers, fără a-i aduce la cunoştinţă existenţa unor impedimente juridice decurgând din faptul că această firmă nu era unic distribuitor de licenţe Microsoft (pentru a beneficia de încheierea contractului prin încredinţare directă) şi fără a detalia modalitatea de stabilire a preţului, respectiv preţul practicat de Microsoft, discount-ul acordat în considerarea Guvernului României şi preţul de vânzare al Fujitsu Siemens Computers.

Totodată, în perioada aprilie – noiembrie 2004, ar fi pretins şi primit o parte din suma de circa 20 milioane USD virată de Fujitsu Siemens Computers în contul unor societăţi de tip off – shore cu titlu de consultanţă şi asistenţă tehnică aferentă contractului încheiat cu Guvernul României pentru ca, în baza influenţei pe care o avea, să asigure încheierea contractului în condiţiile propuse de firma Fujitsu Siemens Computers.

CITEŞTE ŞI Şerban Mihăilescu, pus sub acuzare în dosarul Microsoft

23. Adriana Ţicău, ministru PSD al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în perioada iulie-decembrie 2004, este urmărită penal tot în Microsoft, pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă, spălare de bani. Ţicău ar fi procedat la aprobarea bugetului pentru derularea Programului „Sistem Educaţional Informatizat” şi respectiv pentru proiectul ce a vizat licenţierea Microsoft.

De asemenea, ar fi iniţiat şi avizat proiecte de Hotărâri de Guvern prin care a urmărit favorizarea firmelor Fujitsu Siemens Computers şi Siveco, respectiv firmele colaboratoare ale acestora, faptele sale având drept consecinţă prejudicierea bugetului de stat ca urmare a achiziţiei de servicii şi produse la preţuri peste valoarea de piaţă: licenţe cu circa 30 – 40% mai scumpe, calculatoare şi produse software la preţuri cu până la 50% mai mari decât cele pentru aceleaşi produse sau produse similare de pe piaţă.

24. Daniel Funeriu, ministru al Educaţiei şi Cercetării în perioada 2009 – 2012, la acea vreme PDL, ulterior devenit membru PMP, a fost pus sub urmărire penală în Dosarul Microsoft, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu. Procurorii DNA îl acuză că ar fi semnat şi promovat spre aprobare „Nota privind licenţele Microsoft utilizate de către MECTS în şcoli”, în care se atesta, contrar dispoziţiilor legale privind achiziţiile publice şi a clauzelor contractuale, că acesta „permite încheierea unui contract subsecvent referitor la suplimentarea numărului de licenţe MECTS, pentru şcoli”, toate acestea în condiţiile în care nu era reglementată  situaţia licenţelor destinate unităţilor de învăţământ.

Consecinţa a fost încheierea unui contractul de furnizare în baza căruia MCSI a efectuat plăţi totale de 8.825.673,50 euro.

25. Alexandru Athanasiu a fost ministru al Educaţiei şi Cercetării în perioada 2003 – 2005. PSD-istul este urmărit penal în Dosarul Microsoft, pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani. Conform DNA, Athanasiu ar fi procedat la aprobarea bugetului pentru derularea Programului „Sistem Educaţional Informatizat” şi respectiv pentru proiectul ce a vizat licenţierea Microsoft şi ar fi iniţiat şi avizat proiecte de Hotărâri de Guvern prin care a urmărit favorizarea firmelor Compaq şi Siveco, respectiv firmele colaboratoare ale acestora, faptele sale având drept consecinţă prejudicierea bugetului de stat ca urmare a achiziţiei de servicii şi produse la preţuri peste valoarea de piaţă.

26. Mihai Tănăsescu, fost ministru al Finanţelor Publice în perioada 2000 -2004, este urmărit penal în Dosarul Microsoft, fiind acuzat de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani. Potrivit DNA, Tănăsescu ar fi procedat şi el la aprobarea bugetului pentru derularea Programului „Sistem Educaţional Informatizat” şi respectiv pentru proiectul ce a vizat licenţierea Microsoft. Ex-ministrul este acuzat de asemenea că ar fi iniţiat şi avizat proiecte de Hotărâri de Guvern prin care a urmărit favorizarea firmelor Fujitsu Siemens Computers şi Siveco, respectiv firmele colaboratoare ale acestora, faptele sale având drept consecinţă prejudicierea bugetului de stat ca urmare a achiziţiei de servicii şi produse la preţuri peste valoarea de piaţă: licenţe cu circa 30 – 40% mai scumpe, calculatoare şi produse software la preţuri cu până la 50% mai mari decât cele pentru aceleaşi produse sau produse similare de pe piaţă.

În perioada iunie 2003 – noiembrie 2004, Tănăsescu ar fi pretins şi primit de la două persoane, prin intermediari, sume de bani provenind din încasările firmei Fujitsu Siemens Computers CA, ca urmare a derulării contractului de licenţiere Microsoft. Astfel, în luna iulie 2004, în contul personal al unei persoane din familia ministrului, a fost transferată suma de 82.000 euro, din contul unei firme din Liechtenstein, sub justificarea „inv directe ale nerezidenţilor in Romania – alte capitaluri – sectorul nebancar”. Din cercetările efectuate a rezultat că firma din Liechtenstein este controlată de unul din intermediari şi a primit bani de la o companie alimentată exclusiv cu fonduri obţinute de Fujitsu Siemens Computer.

27. Valerian Vreme, ministrul PDL al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, în perioada septembrie 2010 – februarie 2012 ministru, este urmărit penal în Dosarul Microsoft, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu în perioada în care avea calitatea de ministru, constând în aceea că ar fi încheiat contractul subsecvent referitor la suplimentarea numărului de licenţe MECTS, pentru şcoli, în baza căruia MCSI a efectuat plăţi totale de 8.825.673,50 euro, iar preţul licenţelor nu reflectă discount – ul acordat de Microsoft şi nu a dispus măsuri cu privire la aspectele sesizate de către FTS România cu privire la servicii neprestate.

28. Ovidiu Silaghi, ministru PNL al Transporturilor în perioada mai-decembrie 2012, în prezent europarlamentar, a fost acuzat de DNA de trafic de influenţă. În septembrie 2013, DNA a cerut de la Camera Deputaţilor şi, ulterior, de la PE, aviz pentru începerea urmăririi penale, procurorii susţinând că Silaghi i-ar fi cerut lui Nelu Iordache să deschidă prin compania sa aeriană, Blue Air, noi rute care să lege Aeroportul Satu Mare de alte destinaţii din Europa.

În schimb, dar şi contra unei şpăgi de 200.000 de euro, ministrul s-a angajat să intervină la CNADNR pentru a face presiuni în contractele de asfaltări ale Romstrade, pentru plăţi şi continuarea contractelor, deşi termenele lucrărilor erau depăşite. Cu deschiderea acestor noi rute aeriene, Blue Air a pierdut aproximativ 500.000 de euro, spun procurorii DNA, însă măsura ar fi contribuit la campania electorală a unei persoane apropiate de Silaghi. Banii pentru Silaghi au venit chiar acasă la el, la Satu Mare, prin intermediul lui Remus Şpan, angajat la Blue Air şi apropiat de Silaghi.

29. Victor Paul Dobre a fost ministru delegat al Administraţiei în perioada mai-august 2012. În august 2012, procurorii Parchetului General au cerut avizul pentru urmărirea penală a deputatului liberal, acesta fiind suspectat de abuz în serviciu în legătură cu referendumul de demitere a preşedintelui Traian Băsescu. Camera Deputaţilor a respins cererea, astfel că liberalul a scăpat de urmărirea penală. Procurorii îl acuzau pe Dobre că i-a solicitat lui Manoloiu Constantin, directorul Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, să întocmească un înscris prin care să arate că MAI nu îşi asumă veridicitatea numărului de alegători înscrişi pe listele electorale permanente.

Ulterior, Dobre a trimis documentul la CCR, fără a exista o solicitare în acest sens din partea Curţii. Procurorii constatau că, „prin îndeplinirea defectuoasă, cu ştiinţă, a atribuţiilor de serviciu, a fost cauzată o tulburare însemnată bunului mers al instituţiilor cu atribuţii în evidenţa persoanelor cu drept de vot şi au fost afectate grav acele relaţii sociale a căror normală desfăşurare şi dezvoltare nu este posibilă fără îndeplinirea cu corectitudine a îndatoririlor de serviciu de către funcţionarii publici sau alţi funcţionari”. În perioada respectivă, a existat o dezbatere legată de numărul românilor care au drept de vot la referendumul de demitere a preşedintelui Traian Băsescu, miza pentru USL fiind obţinerea unui număr cât mai mic, pentru a asigura validarea referendumului, care avea nevoie de 50% prezenţă.

30. Dan Şova, senator PSD, a fost ministru pentru Relaţia cu Parlamentul, ministru delegat al Infrastructurii şi ministru al Transporturilor. El este acuzat de trei infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu, în dosarul privind contractele încheiate de firma sa de avocatură cu complexurile Turceni şi Rovinari. DNA a cerut încuviinţarea reţinerii şi arestării senatorului PSD în acest dosar, însă solicitarea nu a trecut de plenul Senatului, decizia fiind contestată la CCR. Procurorii îl acuză pe Şova că a depus la dosarul instrumentat de DNA mai multe documente false, în încercarea de a-şi dovedi nevinovăţia.

Mai mult, el a dispus să fie distruse toate hardurile calculatoarelor societăţii de avocaţi, pentru a ascunde corespondenţa purtată prin e-mail între societatea de avocaţi şi conducerile celor două complexuri energetice. Potrivit DNA, în perioada 2007-2009, Şova a semnat mai multe contracte şi acte adiţionale încheiate între Complexul Energetic Rovinari (CER) şi Complexul Energetic Turceni (CET) pe de o parte şi SCA „Şova şi Asociaţii” pe de altă parte. Procurorii au ajuns la concluzia că, în calitate de „avocat coordonator” – menţiune trecută expres în toate aceste contracte -, a participat la mai multe discuţii legate de obiectul respectivelor documente, s-a deplasat la sediul CER şi CET şi la alte instituţii, contribuind efectiv la încheierea acestor contracte şi acte adiţionale. În plus, el a oferit şi consultanţă juridică, în baza acestor contracte şi acte adiţionale. Dan Şova este urmărit penal şi în Dosarul retrocedărilor ilegale, în care a fost arestat Viorel Hrebenciuc, fiind acuzat de trafic de influenţă. 

31. Liviu Dragnea, vicepremier şi ministru al Administraţiei şi Dezvoltării (2012-prezent), a fost trimis în judecată de procurorii DNA, în 2013, în Dosarul „Referendumul”. Secretar general al PSD la data faptelor, Dragnea a fost deferit justiţiei pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Liviu Dragnea este acuzat că „a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”. Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Concret, Dragnea ar fi supervizat şi folosit un sistem software prin care reprezentanţii USL din secţiile de votare au transmis prin SMS, către centru, prezenţa la vot, dar şi modul în care s-a votat în unele secţii („Da” sau „Nu”), chiar în timpul desfăşurării procesului de vot, violând astfel secretul votului. Termenul final în acest dosar va fi pe 22 aprilie.

CITEŞTE ŞI LIVIU DRAGNEA a primit răgaz până în 22 aprilie în dosarul „Referendumului”. Termenul final, amânat

32. Varujan Vosganian, ministru al Economiei în perioada mai 2012-octombrie 2013, a fost acuzat de procurorii DIICOT de constituire a unui grup infracţional organizat, de abuz în serviciu şi de complicitate la delapidare, în dosarul „Ioan Niculae-Romgaz”. Senatul a respins însă de două ori cererile procurorilor DIICOT de urmărire penală, astfel că Vosganian a scăpat basma curată. Procurorii îl acuză pe Vosganian că în perioada decembrie 2006 – decembrie 2008 a aprobat, semnat şi susţinut în Guvern un număr de 6 Ordine, respectiv trei Memorandumuri, pentru a sprijini interesele financiare ale unui grup infracţional format de miliardarul Ioan Niculae, ajungând să folosească Romgaz în interesul companiei lui Niculae – Interagro. Prin ordinele semnate de Vosganian, au fost acordate discount-uri comerciale substanţiale la livrarea de gaze naturale către Interagro, peste plafoanele practicate de Romgaz, precum şi gaze naturale exclusiv din producţia internă, în condiţiile în care compania lui Niculae avea datorii istorice.

33. Laszlo Borbely, fost ministru al Mediului, a fost şi el scăpat de două ori de la urmărire penală de către colegii din Camera Deputaţilor, ultima dată pe 11 martie 2015. Laszlo Borbely este suspectat de trafic de influenţă. Anchetatorii au suspiciuni că, în 2011, UDMR-istul, atunci ministru al Mediului şi Pădurilor, ar fi primit de la Ioan Ciocan, administrator al unei firme, foloase necuvenite în valoare de 80.952 de lei, constând în renovarea şi utilarea unui apartament, pentru a-şi exercita influenţa asupra unor funcţionari din Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAR), în vederea determinării acestora să favorizeze firma la licitaţii organizate prin Administraţiile Bazinale din teritoriu.

Borbely mai este suspectat şi că, în 2011, ar fi primit de la administratorul unei alte firme, Anton Petru Molnar, foloase necuvenite în valoare de 112.199 de lei, constând în reamenajarea şi extinderea unui imobil aparţinând acestuia, pentru a interveni la funcţionari din ANAR să favorizeze firma la licitaţii organizate prin Administraţiile Bazinale din teritoriu. De asemenea, tot în 2011, Laszlo Borbely ar fi primit de la administratorul a două societăţi comerciale suma de 50.000 de euro, pentru a sprijini firmele administrate de acesta să obţină lucrări în domeniul gospodăririi apelor şi să încaseze contravaloarea lucrărilor executate.

34. Ion Ariton, fost ministru al Economiei, este urmărit penal şi aflat sub control judiciar în Dosarul Gala Bute. Ariton este acuzat de infracțiunea de participație improprie la abuz în serviciu, după ce i-ar fi determinat pe reprezentanții a 10 companii de stat aflate în subordinea sa să sponsorizeze, cu suma totală de 1.742.830 lei, organizarea Galei Bute, dar şi de infracțiunea de folosire a influenței în vederea obținerii unui folos necuvenit, după ce ar fi urmărit transferul nelegal al sumei de 1.742.830 lei în patrimoniul S.C. Europlus Computers S.R.L.

35. Paul Păcuraru, ministrul liberal al Muncii din perioada 3 aprilie 2007 – 23 septembrie 2008, a fost trimis în judecată de DNA, într-un dosar în care a fost acuzat de  luare de mită, iar Ilie Morega, membru în Adunarea Generală a Acţionarilor (A.G.A) la societăţile comerciale Complexul Energetic Rovinari, Complexul Energetic Turceni şi Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, de dare de mită. Potrivit procurorilor, în 3 iunie 2007, Morega i-ar fi promis lui Păcuraru că îl va sprijini pe fiul lui să obţină contracte de achiziţie publică în domeniul formării profesionale la Complexul Energetic Rovinari, Complexul Energetic Turceni şi Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, în condiţiile în care ministrul va numi în funcţia de inspector şef la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Gorj persoana indicată de Morega.

La data la care Morega i-ar fi făcut promisiunea lui Păcuraru, fiul ministrului depusese o ofertă de participare la o licitaţie organizată de Complexul Energetic Turceni în vederea achiziţionării contractului „Instruire cursuri protecţia muncii”, în valoare de 45.500 lei, iar ulterior a depus o ofertă pentru a participa la licitaţia organizată de Societatea Naţională a Lignitului Oltenia pentru contractul de achiziţie publică „Comunicare şi spirit de echipă” în valoare de 68.000 de lei. Morega i-ar fi promis lui Păcuraru, iar acesta din urmă ar fi acceptat, că îl va sprijini pe fiul acestuia să obţină respectivele contracte. În 15 iunie 2007, Păcuraru a numit în funcţia de inspector şef interimar al ITM Gorj persoana indicată de Morega. În 2011, Păcuraru şi Morega au fost achitaţi de ICCJ.

36. Teodor Atanasiu, deputat PNL, fost ministru al Apărării (2004-2006), a fost pus sub urmărire penală, în august 2012, alături de Dumitru Samson, fiul vitreg al ministrului Apărării, Corneliu Dobriţoiu, de către DNA Cluj, alături de alte patru persoane, pentru infracţiuni la legea referendumului. Atanasiu a fost acuzat pentru folosirea influenţei în scopul obţinerii unor foloase de natură electorală partidului politic din care face parte pentru promisiune, oferire sau dare de bani, bunuri sau alte foloase în scopul de a determina alegătorul să voteze în cadrul referendumului şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni. Potrivit DNA, în cursul lunii iulie 2012, Atanasiu, în înţelegere cu  Samson, ar fi iniţiat o acţiune pentru mobilizarea electoratului din Transilvania şi Banat la referendumul din 29 iulie 2012 prin sensibilizarea acestuia cu recompense în bani şi alte foloase materiale. În ianuarie 2014, Atanasiu a fost scos însă de sub urmărire penală în dosarul privind fraudele la referendum.

CITEŞTE ŞI Teodor Atanasiu, REACŢIE după ce Dan Şova i-a invocat numele: Îl cred nevinovat, dar justiţia să judece