„Ministrul-profesor doctor în drept Tudorel Toader dorește să fie cel care desemnează cei 3 candidați români pentru funcția de Procuror European, printr-o comisie de selecție în care și-a asigurat majoritatea. Din comisia de selecție, care va fi prezidată de ministru, ar urma să facă parte un reprezentant al CSM, unul al Parchetului General și doi reprezentanți propuși de ministrul Justiției. Adică 3 voturi din 5 au mari șanse să fie doar decizia ministrului-profesor doctor în drept.

Tudorel Toader a făcut deja o alegere clară, de partea hoților, nu a justiției și de aceea nu ar trebui să se implice în procedura de selecție a celor 3 procurori pe care România îi va propune pentru desemnarea Procurorului European, alături de toate celelalte state membre.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Clotilde Armand, trimisă în judecată în ziua în care şi-a ...

Ministrul Justiției Alina Gorghiu intervine în cazul 2 Mai: ...

Prin acțiunile și declarațiile sale, doctorul în drept Toader s-a rupt definit de sistemul de justiție, pe care ar fi trebuit să îl coordoneze, să îl susțină și să îl apere în fața atacului furibund al politicienilor„”, scrie Monica Mavovei pe Facebook.

„Realitatea este alta:

1. În octombrie 2017, aproape 4.000 de magistrați au semnat un memoriu prin care cereau ca legile justiției să fie retrase. Ministrul-profesor doctor în drept s-a făcut că nu aude și nu vede.
2. În decembrie 2017, sute de magistrați au protestat, în afara orelor de muncă, în fața instanțelor, în special față de intenția de modificare a Codurilor penale.
3. În februarie 2018, peste 1.350 de magistrați au semnat o Scrisoare deschisă pentru susținerea independenței justiției, după ce Toader a susținut „raportul” de revocare a procurorului-șef al DNA.
4. Ministrul-profesor doctor în drept nu a obținut niciun vot din partea procurorilor din Secția de procurori a CSM pentru propunerea de revocare a șefei DNA, doar el și-a votat decizia.
5. Tudorel Toader a refuzat să participe la ședințele de bilanț ale DNA și Ministerului Public, validând ruptura de sistemul de justiție.

În schimb, ministrul Justiției s-a dus, în noiembrie 2017, la Curtea Constituțională să fie de partea politicienilor cu dosare penale și împotriva procurorilor DNA.

Mai mult, Toader este contestat și de societate: în doar câteva zile, peste 108.000 de oameni au semnat o petiție prin care se opun revocării procurorului-șef al DNA.

Când singura susținere îi vine de la politicieni anchetați, inculpați și condamnați și de la televiziunile mogulilor, de la care se inspiră când își redactează rapoartele de evaluare, profesorul-doctor în drept Toader ar trebui să facă un pas înapoi și să lase sistemul de justiție să-și desemneze candidații pentru Instituția Procurorului European.

Soluția este ca Procurorul General să facă selecția și să propună CSM, pentru audiere, candidații. Iar pentru asta nu este nevoie de un proiect de lege, cum propune Tudorel Toader”, a completat Macovei.

Tudorel Toader, ministrul justiției, a propus ca el să fie cel care îl numește pe procurorul european, potrivit unui proiect de lege privind instituirea Parchetului European (EPPO), publicat pe site-ul ministerului Justiţiei. 

Potrivit proiectului, Parchetul European va fi responsabil cu anchetarea, urmărirea penală și tragerea la răspundere a autorilor infracțiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene. Astfel, anchetele vor fi efectuate de către procurorii europeni delegati (PED) situați în fiecare stat membru. Instituția va avea sediul în Luxemburg.

Pentru că Parchetul European trebuie să înceapă activitatea de la 20 noiembrie 2020, se estimează că procurorul-șef european ar urma să fie numit în cursul anului 2018, în timp ce procurorii europeni și procurorii europeni delegați ar urma să fie numiți în 2019.

În cazul României, propunerile pentru funcțiile de procuror ar urma să fie făcute de ministrul Justiției. Mai exact, ministrul Justiției desemnează trei candidați în numele României în vederea numirii, de către Consiliului Uniunii Europene, în funcția de procuror european.

Potrivit propunerilor făcute de Tudorel Toader, interviurile pentru această funcție vor fi realizate de o comisie prezidată de ministrul justiției. Un aspect important care iese în evidență este acela că nicio o altă instituție din România nu va avea vreun rol în cadrul acestei desemnări.

În plus, ministrul justiției va avea și alte atribuții sporite, deoarece în comisia condusă de acesta urmează să facă parte, pe lângă doi reprezentanți din partea Parchetului General și a CSM, doi membri desemnați chiar de ministrul de resort.

Proiectul de lege poate fi consultat aici