Marile dosare DNA respinse de judecători

Publicat: Duminică, 27 Mai 2018 12:29 // Actualizat: Duminică, 27 Mai 2018 12:29 // Sursa: romaniatv.net

Mai multe dosare sonore de corupţie, intens mediatizate la momentul deschiderii, au fost desfiinţate de judecători prin decizii de achitare, unele definitive, altele în primă instanţă. În unele cazuri, persoanele vizate ocupau funcţii publice şi au fost nevoite să demisioneze, se arată într-o sinteză Mediafax.

Cea mai recentă achitare este cea pronunţată în 22 mai, în dosarul în care preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a fost acuzat de mărturie mincinoasă de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ). Decizia poate fi contestată de către procurori. Hotărârea magistraţilor a venit, în condiţiile în care procurorul DNA a cerut, la ultimul termen al dosarului, o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare pentru Tăriceanu. În 2016, DNA Braşov l-a trimis în judecată Tăriceanu pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului, dosarul având legătură cu declaraţiile pe care acesta le-a dat în cauza privind retrocedarea presupus nelegală a unei suprafeţe din Pădurea Snagov şi a Fermei Băneasa.

O altă achitare de răsunet este cea pronunţată în 11 mai, tot de către instanţa supremă, în dosarul fostului judecător al Curţii Constituţionale Române (CCR), Toni Greblă. Acesta a fost acuzat de către procurorii DNA de trafic de influenţă, fals în acte şi coordonarea unui grup infracţional. Chiar dacă nici această decizie nu este definitivă, a stârnit numeroase discuţii în spaţiul public, mai ales în contextul în care Toni Greblă a fost nevoit să demisioneze din CCR odată cu trimiterea lui în judecată. Fostul judecător a declarat, pentru MEDIAFAX, că este încrezător că şi decizia de la fond va fi una de achitare, dacă instanţa va decide, ca şi până acum, în funcţie de probe.

Nici achitarea fostului premier Victor Ponta şi a fostului senator Dan Şova nu a scăpat de discuţii pe marginea soluţiei judecătorilor. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în 10 mai, în primă instanţă, achitarea lui Victor Ponta şi a lui Dan Şova în dosarul Turceni-Rovinari. Nici această decizie nu este definitivă şi poate fi atacată de DNA. În cazul fostului premier Victor Ponta, judecătorii au decis achitarea pentru fals în înscrisuri, complicitate la evaziune fiscală şi spălare de bani. Fostul ministru Dan Şova a fost achitat pentru complicitate la abuz în serviciu, fals în înscrisuri sub semnătură privată, evaziune fiscală şi spălare de bani.

Tot nevinovaţi au fost găsiţi şi Laurenţiu Ciurel, director general al SC Complexul Energetic Rovinari SA (CER) la data faptelor, şi Laurenţiu Graure, la data faptelor director economic al CET, aceştia fiind acuzaţi de abuz în serviciu. De altfel, la scurt timp după decizie, Victor Ponta a anunţat că redacta un memoriu cu toate încălcările de lege din dosarul Turceni-Rovinari, pe care îl va trimite Ministerului Justiţiei, CSM şi procurorului general al României.

O altă achitare recentă, însă, de data aceasta, definitivă, este cea pronunţată de instanţa supremă în dosarul judecătoarelor de la aceeaşi instituţie, acuzate de corupţie.

ÎCCJ a decis, în 3 mai, definitiv, achitarea fostei preşedinte a Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a instanţei supreme, judecătoarea Gabriela Bârsan, şi a altor trei magistraţi de la instanţa supremă, în dosarul privind fapte de corupţie deschis de procurorii DNA. Instanţa supremă a menţinut, practic, sentinţa dată în primă instanţă, acum doi ani, de achitare a magistraţilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Gabriela Bîrsan, Iuliana Puşoiu, Corina Corbu şi Anton Pandrea, care au fost acuzaţi de luare de mită, dare de mită, abuz în serviciu, mărturia mincinoasă, spălare de bani, favorizarea făptuitorului sau cumpărare de influenţă.

"Cei 7 ani nu mi-i dă nimeni înapoi. Pentru mine contează că, în aceşti ani, am înţeles că Dumnezeu m-a iubit mult, că eu profesia pe care am făcut-o 36 de ani am făcut-o cu pasiune şi cu credinţă", a spus Gabriela Bîrsan, la scurt timp după sentinţă.

Fostul ministru al Justiţiei, Tudor Chiuariu a primit şi el o decizie favorabilă, fiind achitat, în primă instanţă, pentru constituire de grup infracţional organizat, trafic de influenţă, spălare a banilor.

În luna martie, Nicuşor Constantinescu, fost preşedinte al CJ Constanţa, deşi aflat în detenţie, a scăpat de un alt dosar de abuz în serviciu în care iniţial fusese condamnat la 6 ani. În cazul lui, decizia a fost definitivă.

În 13 martie, Tribunalul Braşov anunţa o decizie achitare în cazul lui Sorin Blejnar, fost şef ANAF. Un alt dosar greu, supranumit dosarul „Motorina", cu un prejudiciu estimat la 22 de milioane de lei, în care, în primă instanţă, Blejnar este găsit nevinovat.

Una dintre achitările importante a fost şi cea pronunţată la începutul lunii martie, în cazul lui Ludovic Orban. Preşedintele PNL a renunţat, în 2016, la cursa pentru Primăria Capitalei tocmai din cauza dosarului în care era cercetat pentru folosirea influenţei în scopul obţinerii unor foloase necuvenite. Doi ani mai târziu, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie menţinea decizia primei instanţe şi anunţa că Ludovic Orban este achitat. DNA l-a suspectat pe acesta că ar fi cerut, în 2016, bani, omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu, pentru campania electorală pentru Primăria Capitalei.

O achitare surprinzătoare a fost dispusă tot de către judecătorii Curţii Supreme pentru Cristian Borcea. Deşi magistratul căruia i-ar fi dat mită a primit condamnare, Borcea a fost achitat.

Pe 29 decembrie 2017, Tribunalul Bucureşti a decis achitarea omului de afaceri Nelu Iordache, în dosarul „Transalpina", decizia nefiind definitivă. Nelu Iordache, firma Romstrade şi mai mulţi şefi de la Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri (DRDP) Craiova au fost trimişi în judecată în anul 2014 pentru fapte de corupţie privind lucrări de modernizare a 184 de kilometri din DN 67C Transalpina, potrivit DNA.

Tot magistraţii Tribunalului Bucureşti au pronunţat o soluţie de achitare, în 30 octombrie 2017, pentru fostul senator Vasile Blaga, decizia nefiind definitivă nici în acest caz. Vasile Blaga, fost senator în Parlamentul României, a fost trimis în judecată de procurorii DNA din Ploieşti în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă, cauza fiind trimisă instanţei supreme.

Altă soluţie de achitare a fost dispusă de către judecătorii Curţii Supreme în dosarul în care fostul deputat Sebastian Ghiţă şi fostul primar al Ploieştiului, Iulian Bădescu, au fost achitaţi de fapte de corupţie. Decizia nu este definitivă.

1 Comenteaza // Vezi comentarii
Daca ti-a placut articolul, urmareste RomaniaTV.NET pe   facebook facebook sau  twitter twitter.
27 mai 16:48
Răspunde | Votează email 0 email
Gica
Grupul de Investigatii Politice: Rise Project nu face jurnalism, Rise Project face propagandă
Un guvern străin, cel olandez, și George Soros au finanțat generos campaniile Rise Project îndreptate împotriva guvernului României, alimentând protestele rezist din februarie 2017. Tot prin intermediul Rise Project a fost plătit și Florin Bădiță, unul dintre liderii manifestațiilor, fan Kovesi și deținătorul paginii de Facebook Corupția Ucide.
Grupul de Investigații Politice publică lista finanțărilor primite de Asociația Rise Project în perioada ianuarie 2016 – aprilie 2017. Potrivit acestei liste, care face parte din Raportul ANAF privind verificările efectuate la Rise Project, principalii finanțatori ai Rise Project au fost Ministerul Afacerilor Externe din Olanda, Open Society Institute (Fundația Soros) și o fundație deținută de firma Google. De asemenea, Rise a mai primit bani de la guvernul elvețian și de la un ONG din Suedia.
Banii au ajuns în conturile colaboratorilor Rise Project prin intermediul unor contracte de drepturi de autor. 6 astfel de contracte, în valoare totală de 33.300 de euro și 9.100 de franci elvețieni, au fost încheiate într-o singură zi, 1 februarie 2017. Câteva zile mai târziu a avut loc cel mai mare miting anti guvernamental din 2017, mitingul la care au fost aprinse lanternele telefoanelor.
14.400 de euro din banii primiți de colaboratorii Rise Project au provenit de la Ministerul Afacerilor Externe din Olanda. Astfel, guvernul unui stat străin, partener al României în UE și NATO, a finanțat acțiuni îndreptate direct împotriva guvernului României sub pretextul unor finanțări pentru programe anticorupție. Este vorba de același stat al cărei ambasadoare, Stella Ronner-Grubacic, cea prin care, foarte probabil, au și fost făcute plățile către Rise Project, își petrece concediile împreună cu afaceriști români condamnați pentru corupție.
Tot în 1 februarie 2017
1
EUR
4.6658
RON
18 Oct
noapte 10 °
zi 21 °
Ultimele joburi adaugate
24 H