Martea din Saptamana Luminata poarta numele de Martea Alba si este impusa drept zi nelucratoare.

In Marţea Mare din Săptămâna Patimilor se aspira, se da cu matura, se spala geamuri si se fac treburile grele pe lângă casa. Marţea Mare este ultima zi in care gospodarii mai pot face treburi pe câmp sau în care se mai spală si se calca. Din aceasta zi, se spune ca bărbaţii trebuie sa stea pe langa casa si sa isi ajute nevestele.

Alte Articole

Ce poveste de dragoste a trăit Carmen Harra! Ce a făcut după ...

Ultimul trend în materie de amenajare a locurilor de veci. Cât ...

Peste 100.000 de migranţi asiatici aşteptaţi în România ...

Femeile din multe zone rurale dau de pomana in aceasta zi pasca ramasa de la Paste si vin rosu.

Marți, în Săptămâna Luminată, au loc uscarea și sfărâmarea Sfântului Agneț, sfințit în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile din Sfânta și Marea Joi, din Săptămâna Patimilor. Al doilea Agneț este uscat și sfărâmat după o rânduiala specială. După ce este sfărâmat, este așezat într-un chivot pe Sfânta Masă din Altar. Acest Agneț este folosit de-a lungul întregului an pentru împărtașirea bolnavilor sau a celor care nu pot merge la biserică din motive bine întemeiate.

SĂPTĂMÂNA LUMINATĂ. Tradiţii şi obiceiuri în prima săptămână după Paşte

În seara de marţi se savarseste slujba deniei, in cadrul careia se citeste pilda celor 10 fecioare.

Pilda celor 10 fecioare prezinta 10 fecioare: 5 „intelepte” si 5 „neintelepte”. Acestea merg inaintea Domnului Iisus Hristos si se pregatesc pentru nunta. Mirele intarzie si fecioarele adorm, insa la miezul noptii se vesteste sosirea lui. Cele 10 fecioare neintelepte au candelele aprinse, insa untdelemnul este pe sfarsite asa ca cer imprumut de la celelalte.

Acestea refuza, motivand ca astfel si candelele lor se vor stinge. Fecioarele nebune merg indata sa cumpere untdelemn, insa in tot acest timp soseste mirele care intra la nunta si cele ramane acolo. Fecioarele nebune gasesc usa inchisa si striga „Doamne, Doamne deschide-ne noua”, insa mirele raspunde „Adevarat zic voua: Nu va cunosc pe voi”. Pilda se încheie cu următoarea învățătură: „Privegheați și vă rugați, că nu știți ziua, nici ceasul când vine Fiul Omului”.

Prin intermediul acestei pilde Manturitorul ne pregateste pentru vesnicia care urmeaza, pentru viata de apoi. In Noul Testament venirea lui Hristos este asemanata unei nunti, el fiind mirele mult asteptat, iar imparatia cerurilor se aseamana cu cele 10 fecioare. Deducem din aceasta pilda ca o stare de veghe neintrerupta este absolut necesara pentru a ne ingriji de sufletele noastre si pentru a fi pregatiti pentru sfarsit in fiecare clipa. Sfantul Ioan Gura de Aur este de parere ca somnul reprezinta moartea, iar strigarea de la miezul noptii, „Iata, mirele vine”, reprezinta trambita arhanghelului (I Tesaloniceni 4, 16) prin care suntem chemati la judecata.

În vremea postului nu trebuie sa ne oprim doar la infranare, nevointe, metanii etc, ci toate acestea trebuie insotite de milostenie.

SĂPTĂMÂNA LUMINATĂ: În popor există credinţa că, odată cu Învierea Domnului Iisus Hristos, se deschid porţile raiului pentru sufletele păcătoşilor reţinute în iad, de la Adam şi până la cea de-a doua venire a Mântuitorului. Uşile raiului rămân deschise până în Duminica Tomii.

În această perioadă, toate lucrurile se umplu de lumina sfântă a Învierii Domnului. În noaptea Sfintelor Paști, în biserică se sting toate luminile și numai candela de pe Sfânta Masă din Sfântul Altar rămâne aprinsă, prevestind parcă intrarea într-o săptămână cu totul aparte. Spațiul întunecos reprezintă chipul morții și al iadului în care a coborât Hristos cu sufletul Său. Candela aprinsă de pe Sfânta Masă este sufletul viu și îndumnezeit al Mântuitorului coborât la iad.

Preotul adresează chemarea „Veniți să primiți lumină!” tuturor, îndemnând trecerea de la întunericul morții, la lumina vieții veșnice, prin aprinderea tuturor lumânărilor de la o singură lumânare în noaptea de Paști.