Cei doi lideri se întâlnesc la Sopron, unde, la 19 august 1989, peste 600 de est-germani, aflaţi în vacanţă în Ungaria, au profitat de deschiderea unui post de frontieră cu Austria, cu ocazia unei ”picnic paneuropean”, pentru a fugi în Vest. Evenimentul a fost o breşă decisivă în ”Corrina de Fier”, această despărţite ideologică, iar apoi fizică, stabilită în Europa imediat după al Doilea Război Mondial între zona de influenţă sovietică în est şi ţările din Vest, simbolizată de Zidul Berlinului.

La 30 de ani de la desfiinţarea acestei bariere a Războiului Rece, gestionarea frontierelor europene a provocat, în ultimii ani, noi crispări, încarnate în poziţii divergente ale Angelei Merkel şi Viktor Orban în momentul de vârf al valului de refugiaţi în 2015, potrivit news.ro.

Alte Articole

Cât costă sicriul în care a fost depus Costel Corduneanu? ...

Război în Orientul Mijlociu: Hezbollah a lansat rachete şi ...

Iohannis, despre NATO şi Ucraina: „Am avut câteva discuţii ...

Cancelarul german a pledat mai întâi în favoarea unei politici de azil generoase faţă de refugiaţi din calea războiului, iar premierul suveranist ungar i-a opus un refuz categoric al imigraţiei, în numele apărării valorilor creştine. Din 2015, fermitatea în domeniul politicii migraţiei s-a impus în cadrul Uniunii Europene (UE), cu ajutorul participării la putere a extremei drepte în mai multe ţări – ca Austria şi Italia – şi a ascensiunii acesteia în alte ţări, ca Germania.

Veterani ai politicii europene – Angela Merkel se află la putere din 2005, Viktor Orban din 2010 -, cei doi lideri s-au întâlnit ultima oară în iulie 2018, cu ocazia unei vizite a lui Orban la Berlin. Merkel a profitat atunci de ocazie şi i-a amintit omologului său datoria ”umanitatăţii”, în contextul în care Budapesta a fost criticată, în numeroase rânduri, din cauza tratamentului pe care-l aplică solicitanţilor de azil reţinuţi la frontierele ţării.

Din 2015, peste 200 de kilometri de bariere ridicate de Guvernul Orban împotriva migranţilor, închid frontierele de ale Ungariei cu Serbia şi Croaţia. Merkel a respins întotdeauna această ”politică a sârmei ghimpate” în centrul UE, informează news.ro.

În ochii lui Viktor Orban, căderea comunismului a marcat, mai întâi, pentru Ungaria şi ţările din Est, recucerirea suveranităţii lor, o noţiune cu privire la care s-a arătat tot mai intrasingent de-a lungul anilor, până la a fi acuzat de derive antidemocratice în exercitarea puterii. Consacrându-şi podcastul săptămânal vizitei în Ungaria, cancelarul german a dat asigurări că germanii vor fi ”mereu recunoscători” Ungariei pentru ”controbuţia la miracolul reunificării germane”.