„Se așteaptă ca soldul bugetar raportat la PIB să revină pe o traiectorie de ajustare începând cu anul 2019 pentru ca în anul 2021 să ajungă la 1,45% din PIB. Planificarea bugetară pe anul 2018 și estimările pe perioada 2019-2021 stabilesc deficitul bugetar ESA în anul 2018 la 2,96% din PIB, aproape de valoarea limită permisă de reglementările europene (3% din PIB), urmând ca ajustarea acestuia să înceapă din anul 2019. Pe orizontul 2018-2021, politica de deficit bugetar continuă să susțină în mod direct creșterea economică, în marja permisă de Pactul de Stabilitate și Creștere, respectiv un deficit bugetar ESA de 3% din PIB”, precizează autorii raportului.

Astfel, după ce va atinge niveluri de 2,96% din PIB în 2017 și 2018, deficitul ESA este de așteptat să scadă la 2,38% din PIB în 2019, în 2020 la 1,82% din PIB și în 2021 la 1,45% din PIB. Pe cash, soldul negativ se reduce la 2,58% din PIB în 2019, de la 2,97% din PIB anul viitor și 2,96% din PIB în acest an, la 1,89% din PIB în 2020 și la 1,23% din PIB în 2021.

Alte Articole

Clipe de coșmar trăite de Ramona Olaru în Egipt! Și-a pierdut ...

Lucian Bode, sesizare la nivelul Curții de Arbitraj PNL în ...

EXCLUSIV | Cristian Popescu Piedone: „Eu am băgat sămânța ...

Pentru limitarea cheltuielilor în vederea respectării țintei de deficit de sub 3% din PIB, autoritățile propun mai multe măsuri, unele aplicate și în anii anteriori. Astfel, ordonatorii de credite pot aproba ocuparea a maximum 50% din totalul posturilor ce se vor vacanta după data de 1 ianuarie 2018, numai în condițiile încadrării în cheltuielile de personal aprobate prin buget.

Anul viitor va continua aplicarea regulii potrivit căreia munca suplimentară se va compensa numai cu timp liber corespunzător. De asemenea, nu se vor acorda tichete cadou, premii și indemnizații de hrană și de vacanță și nici ajutoare și plăți compensatorii la pensionare.

Anumite categorii de drepturi de care beneficiază personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, care nu fac parte din solda lunară brută/salariul brut, vor fi menținute la nivelul lunii decembrie 2017. Se are în vedere majorarea, după caz, a cuantumului brut stabilit pentru luna decembrie 2017, astfel încât începând cu 1 ianuarie 2018 să se mențină nivelul net în plată în luna decembrie 2017 a unor indemnizații acordate pentru anumite categorii de beneficiari (indemnizațiile persoanelor persecutate din motive politice sau etnice, indemnizații academicieni și urmașii acestora etc).

În anul 2018, ordonatorii de credite ai instituțiilor și autorităților publice vor trebui să reducă cheltuielile cu bunurile și serviciile aferente întreținerii și funcționării instituției cu 10% și nu vor achiziționa autoturisme și mobilier, cu anumite excepții.

Pe termen mediu, în vederea îndeplinirii obiectivului de dezvoltare a pieței titlurilor de stat, finanțarea deficitului bugetului de stat și refinanțarea datoriei publice guvernamentale se va realiza în principal din surse interne și, în completare, din surse externe, prin emisiuni de titluri de stat.

Ministerul Finanțelor Publice are în vedere continuarea emisiunilor de titluri de stat pentru populație, urmărind extinderea canalelor de distribuție ale acestora și prin intermediul unităților teritoriale ale trezoreriei statului. Astfel, se are în vedere introducerea Programului Tezaur, prin intermediul căruia populația va putea subscrie titluri de stat prin intermediul unităților operative ale Trezoreriei Statului.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat, la începutul acestei săptămâni, o decizie care stabilește că România nu a reușit să ia măsuri eficiente pentru a corecta o abatere bugetară semnificativă.

Conform prognozelor de toamnă ale Comisiei Europene, soldul structural al României ar urma să se deterioreze cu 1,1% din PIB în 2017. Această evoluție este contrară recomandării Consiliului UE din iulie 2017, ce vizează îmbunătățirea soldului cu 0,5% din PIB.

Riscul este ca această deteriorare să genereze un deficit estimat la 3,3% din PIB pentru 2017, peste plafonul UE, ceea ce va necesita includerea României în procedura de deficit excesiv, conform reglementărilor Pactului de Creștere și Stabilitate.

Consiliul a stabilit un termen limită — 15 aprilie 2018 — pentru ca România să prezinte un raport privind acțiunile întreprinse ca răspuns la recomandarea revizuită.

Conform previziunilor economice de toamnă publicate de Executivul comunitar, în România, deficitul public ar urma să ajungă la 3% din PIB în 2017, pentru ca în 2018 să se agraveze și mai mult până la 3,9% din PIB și să ajungă la 4,1% în 2019.

Ministrul Finanțelor Publice, Ionuț Mișa, a subliniat recent, la Bruxelles, că România se angajează să ia măsurile necesare pentru a nu depăși pragul de deficit bugetar de 3% din PIB și își propune să reducă deficitul structural, în paralel cu implementarea reformelor prevăzute în programul de guvernare.