„Ministerul Turismului și-a propus promovarea stațiunilor balneoclimaterice din România ca destinații turistice de interes major pentru cetățenii tuturor țărilor europene, atât pentru relaxare, cât și pentru tratament sau recuperare medicală. Deși România are numeroase stațiuni în care turiștii se pot bucura de resurse naturale extrem de generoase cu efect terapeutic (ape minerale și termale, nămoluri terapeutice, saline etc.), numărul cetățenilor străini care le aleg să-și petreacă vacanțele sau să facă tratamente și recuperare medicală este destul de mic”, notează sursa citată.

Conform datelor statistice, în 2016, din numărul total al turiștilor din stațiunile balneo din România, sub 10% au fost străini.

Alte Articole

Clipe de coșmar trăite de Ramona Olaru în Egipt! Și-a pierdut ...

Reacția incredibilă a unei cliente supărate pentru că nu ...

România, pe primul loc în UE la incidenţa şi mortalitatea ...

„Unul dintre cele mai importante motive pentru care străinii nu se îndreaptă spre stațiunile balneo românești este că instituțiile de asigurări medicale din unele țări europene refuză să deconteze tratamentul sau recuperările clienților lor efectuate în România. Motivul invocat este acela al lipsei standardelor de calitate recunoscute la nivel european în stațiunile românești. Ministerul Turismului din România consideră că nu se justifică o astfel de abordare la nivel general în privința stațiunilor românești, dat fiind faptul că în multe dintre stațiunile balneoclimaterice din țară s-au făcut investiții majore la nivel de infrastructură și servicii, competitive la nivel european”, menționează ministerul de resort, potrivit Agerpres.

În acest context, ministrul Turismului, Mircea Dobre, a anunțat inițierea unor măsuri, printre care se află inițierea de întâlniri și discuții cu organizațiile profesionale și investitorii din domeniul turismului balnear din România, precum și cu autoritățile publice locale, în vederea identificării celor mai potrivite soluții pentru accesarea fondurilor nerambursabile disponibile pe acest sector.

„Programele de finanțare discutate sunt Planul Juncker, în cadrul căruia României i-au fost alocate circa 10 miliarde de euro, și fondurile de care beneficiază România de la Uniunea Europeană, asumate pentru dezvoltarea sectorului balneo, în cuantum de 90 milioane de euro. Ministerul Turismului se implică activ din acest punct de vedere pentru identificarea oportunităților de investiții”, precizează sursa citată.

Pe plan extern, ministrul român al Turismului va iniția demersuri pe lângă instituțiile Uniunii Europene, în vederea aducerii la un numitor comun a standardelor de calitate impuse în domeniul turismului, astfel încât să nu existe diferențe majore de abordare între state a problemei deconturilor de către asiguratorii de sănătate.

România se înscrie printre țările europene cu un fond balnear remarcabil, având pe teritoriul său o treime din apele termale și minerale de pe continent. Țara noastră beneficiază de o rețea formată din 34 de stațiuni balneare, care tratează o multitudine de afecțiuni, de la cele reumatismale și articulare, neurologice, cardiovasculare, respiratorii, digestive, hepato-biliare, renale sau ginecologice, dermatologice, oculare, post-traumatice și post-operatorii, până la boli endocrine, metabolice și de nutriție, pareze și paralizii, varice, boli ale sângelui, anemie, astenie, alergii, depresii, nevroze, surmenaj fizic și intelectual sau boli profesionale.

Serviciile stațiunilor balneare din România sunt, de asemenea, foarte variate, incluzând fizioterapie, kinetoterapie, electroterapie, hidroterapie, aerosoli, termoterapie, aerohelioterapie, băi carbogazoase, gimnastică medicală și de întreținere, masaj etc. Multe unități balneare se află în apropierea unor obiective turistice, turiștii având multiple variante de a-și petrece timpul liber într-un mod plăcut și, totodată, interesant.

Ministerul Turismului promovează România la cel mai mare târg de turism din lume, Internationale Tourismus Börse (ITB), organizat de miercuri până duminică în Berlin, Germania.

Pe toată perioada târgului vor avea loc demonstrații de încondeiat ouă, olărit — ceramică de Cucuteni, realizare și design de port popular românesc și bijuterii tradiționale. Înalți oficiali ai țărilor prezente la târg, tour-operatori, jurnaliști români și străini sunt invitați să ne cunoască muzica, dansurile populare, gastronomia tradițională la ‘Seara Românească’, un eveniment care îi are ca amfitrioni pe Emil Hurezeanu, ambasadorul României în Germania, respectiv Mircea Titus Dobre, ministrul Turismului.

În cadrul evenimentului vor performa Ansamblul „Dor Românesc” din Bistrița — Năsăud, județ partener al ediției din acest an al ministerului la ITB Berlin, și Jezebel, interpretă de muzica tradițională românească în stil rock, jazz și operă.

La ediția din acest an a ITB Berlin, la standul României își prezintă ofertele 40 de expozanți, tour-operatori, administrații publice și asociații de promovare, din toată țara.

Standul României are o suprafață de 239 de metri pătrați în complexul expozițional care totalizează circa 160.000 de metri pătrați. România are o participare constantă la acest târg, dedicat atât specialiștilor din domeniul turismului, cât și vizitatorilor, încă din 1970.

În acest an, partenerul oficial al ITB Berlin este Botswana, conform parteneriatului semnat, în 2016, de ministrul Turismului Tshekedi Khama al II-lea și Christian Göke, CEO al Messe Berlin GmbH. Republica Botswana a fost prezentă la ITB Berlin, în fiecare an, din 1984.