„Am salutat faptul că Guvernul a ţinut deficitul sub nivelul de referinţă de 3% şi acest lucru a dus la menţinerea ponderii datoriei publice în PIB sub 40%. Ştiţi că un nivel critic la nivelul Uniunii Europene este de 60%, dar, pentru ţări emergente ca România, se consideră că 40-45% este un nivel critic. Faptul că ţinem datoria publică sub 40% este un lucru bun, dar mai puţin bun este faptul că acest 3% este pe un nivel extrem de mare, comparativ şi istoric, al creşterii economice. În consecinţă, deficitul structural, cum se calculează el, este o mărime mai puţin vizibilă, să spunem aşa, dar economiştii o calculează, a crescut de la 2,2% la peste 3% şi aceasta este sensibil superioară obiectivului pe termen mediu de 1%. Noi credem aici, la Banca Naţională, că nu predicăm în pustie spunând că politica fiscală nu trebuie să fie prociclică. Trebuie să fie, când ai asemenea creşteri economice, să nu stai la limita de 3% a deficitului public, ci să încerci să te situezi mai jos”, a afirmat Mugur Isărescu, în conferinţa de prezentare a Raportului asupra inflaţiei.

Potrivit acestuia, majorarea deficitului structural în 2017 a fost însoţită şi de o structură defavorabilă investiţiilor publice. În consecinţă, raportul dintre interesele pe termen scurt şi interesele strategice, pe termen lung, este defavorabil.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Proiectul Gregy, de interconectare energetică între Grecia ...

Preţ carburanţi 25 aprilie 2024. A crescut preţul la benzină

Investiţiile publice trebuie să crească mai mult, pentru că acesta este un factor esenţial al dezvoltării economice pe termen lung, a subliniat Isărescu.

De asemenea, guvernatorul BNR a atras atenţia asupra majorării decalajului nefavorabil dintre viteza de creştere a importurilor (12%) şi cea a exporturilor (9%), deficitul comercial lunar depăşind frecvent un miliard de euro în S2, precum şi asupra reluării cu întârziere a finanţării din fonduri europene structurale şi de investiţii, rata de absorbţie fiind de numai 10% în cadrul actualului exerciţiu financiar (2014 – 2020).

În plus, pe piaţa muncii se înregistrează un avans al efectivului salariaţilor până la maximul istoric de 4,8 milioane persoane, dar, cu toate acestea, se manifestă deficienţe structurale persistente, respectiv o rată de inactivitate de 33% (a 3-a din UE), o pondere înaltă a tinerilor neimplicaţi în nicio activitate (20%), o mobilitate internă limitată şi necorelarea accentuată a pregătirii cu cerinţele.

Citeşte şi: BNR: Inflaţia ar putea creşte până la 3,5% la sfârşitul anului