Misiunea de 800 de milioane de dolari are ca obiectiv principal aducerea pe Pământ a unor eşantioane de asteroid necesare studierii începutului Sistemului Solar, după cum a indicat NASA. Totodată, oamenii de ştiinţă vor avea astfel ocazia de a înţelege mai bine traiectoriile unor asteroizi care ar putea reprezenta un pericol pentru planeta noastră.

OSIRIS-REx este programată să asolizeze pe asteroidul Bennu în jurul orei 17:00 GMT. Evenimentul va fi transmis în direct pe site-ul NASA.

Alte Articole

Dana Nălbaru este bucuroasă că a făcut asta cu mâna ei: ...

Ziua Planetei Pământ 2024. Paşi mici în progresul privind ...

iRENE, primul „administrator de bloc” creat cu AI, îţi ...

Sonda a fost lansată în septembrie 2016 de la baza spaţială din Florida şi de atunci a călătorit prin spaţiul cosmic cu o viteză de peste 100.000 de kilometri pe oră.

După ce va ajunge pe Bennu, sonda de 3,5 metri îşi va petrece următorii doi ani pe suprafaţa acestuia. OSIRIS-REx are capacitatea de a colecta patruzeci şi şase de kilograme de mostre de asteroid – cea mai mare cantitate de eşantioane prelevate aduse pe Pământ de la misiunile Apollo din anii ’60 şi începutul anilor ’70.

Unul dintre scopurile cele mai importante ale misiunii OSIRIS-REx este studierea impactului căldurii solare asupra orbitelor asteroizilor care au potenţialul de a lovi planeta noastră şi de a cauza astfel pagube însemnate.

Bennu – denumit după un zeu din mitologia egipteană de un elev de clasa a treia desemnat câştigătorul unui concurs – este unul dintre cei mai periculoşi asteroizi cunoscuţi de NASA din cauza mărimii şi a orbitei sale.

În luna august, sonda americană OSIRIS-REx a capturat primele imagini cu asteroidul Bennu, aflat în vecinătatea relativă a Pământului.

Prelevarea eşantioanelor de pe asteroidul Bennu, cu diametrul de 500 de metri, va avea loc abia în anul 2020, după o perioadă în care vor fi efectuate numeroase măsurători şi fotografii în urma cărora se vor putea afla mai multe informaţii despre acest asteroid, precum masa totală a acestuia sau detalii despre câmpul gravitaţional, parametrii ce influenţează locul şi modul în care sonda se va apropia de suprafaţă. De asemenea, specialiştii trebuie să se asigure că pe Bennu nu există nori de materie sau mici sateliţi naturali care ar putea deteriora sonda.

Nu se cunoaşte cu siguranţă din ce este compusă suprafaţa asteroidului care este foarte întunecată.

Probele prelevate vor fi depozitate în interiorul sondei urmând a fi aduse pe Pământ în anul 2023.

Şi alte sonde au adus pe Terra materiale din spaţiu – mostre de vânt solar (Genesis, 2004), eşantioane de pe o cometă (Stardust, 2006) şi probe de pe un asteroid (Hayabusa, 2010). În prezent, Agenţia Spaţială Japoneză are o sondă, Hayabusa2, aflată în apropiere de asteroidul Ryugu de pe care urmează să ia probe pe care le va aduce înapoi pe Pamânt în anul 2020. În plus, pe Terra au fost aduse 382 de kilograme de roci selenare prelevate de astronauţii misiunilor Apollo din 1969 până în 1972.

Asteroizii sunt alcătuiţi din elementele de bază ale planetelor, iar compoziţia lor oferă informaţii preţioase despre începuturile sistemului solar. În plus, posibila prezenţă a apei şi a unor minerale ar putea servi într-o bună zi drept rezerve de combustibil pentru viitorii exploratori ai spaţiului.

Numele misiunii reprezintă acronimul de la „Origins, Spectral Interpretation, Resource Identification, Security, Regolith Explorer”. Aceasta este cea de-a treia etapă a programului spaţial al NASA de explorare a Sistemului Solar New Frontiers, din care mai fac parte misiunile New Horizons (New Frontiers I) şi Juno (New Frontiers II)

Bennu se află la o distanţă faţă de Pământ ce variază între 448.700 şi 344 de milioane în kilometri. Asteroidul se roteşte în jurul Soarelui în 1,2 ani şi se intersectează cu orbita Pământului la fiecare şase ani, la o distanţă apropiată de cea care ne separă de Lună.

Oamenii de ştiinţă au constatat că Bennu trece din ce în ce mai aproape de planeta noastră, existând chiar un risc scăzut (unul din 2.500) să intre în coliziune cu Terra între anii 2175 şi 2196, potrivit calculelor NASA. Dacă un astfel de eveniment s-ar produce, el ar fi echivalent cu detonarea a 3 miliarde de tone de explozibili, o explozie de 200 de ori mai puternică decât cea a bombei atomice de la Hiroshima.

Când Osiris-REx va fi aproape de Pământ, în septembrie 2023, capsula care conţine probele de pe Bennu va fi ejectată din sonda spaţială şi va ateriza lin, frânată de paraşute, în vestul Statelor Unite, lângă Salt Lake City. Probele vor fi transportate la Centrul spaţial Johnson din Houston (Texas), unde vor fi catalogate şi analizate.