Oamenii de ştiinţă au făcut prima „fotografie” a unui tunet FOTO

Fulgere lovesc de peste 4 milioane de ori pe zi, dar fizica care stă la baza acestor descărcări electrice și a tunetelor care le însoțesc nu este încă înțeleasă pe deplin. Acum, în premieră, oamenii de știință au reușit să capteze "imaginea" unui tunet, conform unui material publicat de Live Science.

12 mai 2015, 12:58
Oamenii de ştiinţă au făcut prima „fotografie” a unui tunet FOTO

Cercetători de la Southwest Research Institute (SwRI) din San Antonio, Texas, au produs artificial fulgere lansând în nori o mică rachetă de care a fost atașat un cablu de cupru cu împământare, informează Agerpres. În doar câteva secunde s-au produs primele fulgere iar oamenii de știință au înregistrat sunetul produs cu o serie de microfoane de mare sensibilitate.

Citeşte şi ZIUA PAMANTULUI. Cea mai mare stea din Univers. Ce dimensiuni are

Apoi echipa a transformat datele înregistrate în imagini, rezultând prima „fotografie” a unui tunet. „Imaginea obținută inițial arăta ca o piesă de artă modernă, plină de culori vii, pe care să o expui deasupra șemineului”, a susținut Maher A. Dayeh, cercetător în cadrul Departamentului pentru Științe Spațiale al SwRI. „Dacă putem susține că înțelegem în general mecanica formării tunetului, nu știm încă exact care proces fizic antrenat de descărcarea electrică a fulgerului produce tunetul pe care-l auzim. Un tunet este perceput în funcție de distanța la care ne aflăm față de fulger. Din apropiere, tunetul are un sunet ascuțit și scurt de rupere, în timp ce de la distanțe mai mari are o durată mai lungă și se aude ca un hodorogit îndepărtat”, a explicat el.

Echipa de cercetători a plasat microfoane la aproximativ 95 de metri distanță de rampa de lansare a rachetei. Atunci când Dayeh a examinat pentru prima oară imaginea rezultată, nu a putut vedea tunetul propriu-zis pentru că identitatea sa acustică era ascunsă de imagini cu frecvențe mai ridicate. Pentru fiecare fulger declanșat, în imaginile de înaltă frecvență rezulta un „fulger acustic”.

Citeşte şi Premieră ştiinţifică: cercetătorii au creat un model teoretic pentru viaţa fără oxigen

Fulgerele se nasc în nori. Pe măsură ce particulele de gheață din nori se ciocnesc și se sparg, particulele mari și mici rezultate ajung să aibă sarcină electrică. Particulele mai mici, cu sarcină pozitivă, sunt împinse spre partea superioară a norului de curenții ascendenți, în timp ce particulele mai mari, cu sarcină negativă, se adună la baza norului. Astfel norul ajunge să dispună de un uriaș potențial electric, care se descarcă sub forma unui fulger în pământ. În acel moment, aerul prin care trece fulgerul este încălzit până la o temperatură de trei ori mai mare decât cea de la suprafața Soarelui. Din această cauză aerul se dilată brusc foarte mult, generând o undă de șoc — tunetul — care se propagă prin aer. Aceasta este versiunea simplificată a producerii tunetului.

În continuare, cercetătorii doresc să afle mai multe informații despre modul în care este generat sunetul specific al tunetului.