OMS şi alte agenţii vor lansa un plan internaţional ambiţios având ca ţel final eradicarea holerei

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și alte agenții lansează, miercuri, un plan internațional ambițios care își propune reducerea cazurilor de holeră cu 90% până în anul 2030 și are ca scop final eradicarea acestei boli, informează Fundația Thomson Reuters și DPA.

04 oct. 2017, 09:46
OMS şi alte agenţii vor lansa un plan internaţional ambiţios având ca ţel final eradicarea holerei

Anual, 2,9 milioane de persoane sunt infectate, iar 95.000 mor din cauza acestei boli bacteriene transmise prin intermediul apei potabile și a alimentelor contaminate.

”Aceasta este o afecțiune a inegalității care îi afectează pe cei mai săraci și mai vulnerabili”, a declarat la Geneva Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS.

Numărul cazurilor de holeră este în creștere în zonele de conflict, precum Yemen, și în regiunile cu o lipsă acută a infrastructurii, a unităților medicale și a alimentelor.

OMS și zeci de alte organizații umanitare, printre care și Crucea Roșie și Doctori Fără Frontiere, au întocmit un proiect care cuprinde planuri privind construcția de toalete, de stații de spălare și de instalații cu apă curată.

În plus, organizațiile intenționează extinderea campaniilor de imunizare și îmbunătățirea sistemelor naționale de sănătate astfel încât acestea să poată face față în cazul izbucnirii unor focare.

OMS nu a precizat care vor fi sumele necesare pentru realizarea planului.

Holera este o boală diareică acută ce poate ucide în doar câteva ore în lipsa tratamentului.

Majoritatea focarelor înregistrate recent au izbucnit în țări africane, în Orientul Mijlociu, Asia de Sud și de Sud-Est, dar și în America Centrală.

Yemen se confruntă în prezent cu cea mai gravă criză de holeră, cu peste 700.000 de cazuri suspecte și peste 2.000 de decese înregistrate începând din luna aprilie, notează DPA. Comitetul Internațional al Crucii Roșii a anunțat, vineri, că situația umanitară din această țară este „catastrofală”, iar numărul cazurilor de holeră din Yemen ar putea să ajungă la 1 milion până la sfârșitul anului. „Situația a evoluat cu adevărat într-un mod foarte dramatic și eu cred că nu este nimic altceva decât o catastrofă”, a spus Alexandre Faite, directorul delegației Crucii Roșii din Yemen, într-o conferință de presă organizată la Geneva. Războiul civil din Yemen a ucis peste 10.000 de oameni după izbucnirea lui în martie 2015.

Sute de persoane au murit în acest an de holeră și în Somalia și Republica Democrată Congo, iar Haiti se confruntă cu un focar major începând din 2010.

India este cea mai afectată țară, peste 675.000 de cazuri de holeră fiind depistate anual, conform WaterAid. De asemenea, acest stat are și cea mai mare populație fără acces la surse de apă curată și la toalete decente. Etiopia și Nigeria se află pe locurile secund și, respectiv, al treilea în acest clasament. Celelalte țări care completează topul cu zece poziții sunt, în ordine, Haiti, Republica Democrată Congo, Tanzania, Kenya, Bangladesh, Uganda și Mozambic.

În total, holera afectează peste 40 de țări. Se estimează că sunt înregistrate 2,9 milioane de cazuri și 95.000 de decese pe an.

Boala se răspândește în urma consumului de alimente și apă contaminate cu bacteria Vibrio cholerae.

Holera cauzează diaree apoasă acută și vărsături, ceea ce poate duce la deshidratare extremă și poate cauza moartea în decurs de doar câteva ore.

Aproximativ 1,2 miliarde de persoane din lume — sau o persoană din șase — prezintă risc de contaminare cu holeră.

În medie, costurile determinate de holeră la nivel mondial sunt estimate la 2 miliarde de dolari pe an, ocazionate de cheltuielile de tratament și spitalizare, dar și de scăderea productivității.

Această boală apare pe fondul lipsei de acces a populației la surse de apă curată și la toalete igienizate.

Vaccinurile cu administrare orală aprobate de OMS costă 6 dolari de persoană, acestea oferind o protecție de până la trei ani împotriva acestei boli.

Citeşte şi DSP: Vaccinarea populaţiei din Hunedoara împotriva rujeolei s-a făcut, de multe ori, cu doze de împrumut