Opoziţia critică modul în care a fost modificată legea privind statutul magistraţilor: Este neconstituţională

Membrii PNL şi USR din comisia parlamentară specială în care sunt dezbătute legile justiţiei au criticat miercuri modificările aduse legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, despre care au spus că sunt neclare şi neconstituţionale, diluează integratitatea magistraţilor, reduc independenţa procurorilor şi golesc de conţinut prerogativele preşedintelui României în ceea ce priveşte numirea magistraţilor.

RomaniaTV.net
29 nov. 2017, 18:43
Opoziţia critică modul în care a fost modificată legea privind statutul magistraţilor: Este neconstituţională

”PNL a votat împotriva acestui raport. Întreaga activitate a acestei comisii speciale este neconstituţională, este neregulamentară de la un capăt la celălalt. Textele pe care le-am adoptat sunt neconstituţionale, sunt neclare, sunt imprecise, sunt paralelisme juridice sau se încalcă în mod direct decizii ale Curţii Constituţionale. Cu legea pre lege călcând nu poate fi un principiu pe care noi să-l susţinem”, a declarat deputatul PNL Ioan Cupşa la finalul şedinţei comisiei.

La rândul său, senatoarea PNL Alina Gorghiu a spus că o sperie gândul că PSD merge mai departe ca tancul sovietic cu această legislaţie şi consideră că adoptarea ”pe repede înainte” a legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor este un cadou de Moş Nicolae pentru Liviu dragnea.

”Independenţa procurorilor nu mai există ca şi criteriu în lege (…) ceea ce şi-au dorit de foarte multă vreme. Doi, diluarea integrităţii magistratului. În România, orice funcţionar public împotriva căruia începe urmărirea penală este suspendat de la locul de muncă. Un magistrat care este trimis în judecată poate să stea pe scaun şi să judece, ceea ce mi se pare jignitor la adresa oricărui justiţiabil din România. Trei, vorbim de restrângerea rolului preşedintelui în cazul numirilor magistraţilor”, a explicat Gorghiu.

Fostul ministru al Justiţiei, deputatul PNL Cătălin Predoiu a spus că iniţiatorii proiectelor de modificare a legilor justiţiei şi-au asumat sarcina nedemnă de a declasa sistemul judiciar şi că din punct de vedere tehnic legea, aşa cum a ieşit din comisie, este ”un ghiveci de reglementări bune, proaste şi neconstituţionale”.

Am remarcat o predare a PSD către asociaţiile profesionale de magistraţi, în mod special uneia dintre ele şi spun acest lucru pe baza modului în care preşedintele comisiei, dar şi vitejii săi colegi, în frunte cu domnul Nicolicea, au acceptat de multe ori pe nemestecate tot felul de amendamente propuse de aceste asociaţii. Fără să vreau îmi sare gândul la o propunere de text care vizează în mod special posibilitatea de a numi în funcţia de ministru un magistrat, nu neapărat secretar de stat, doar ministru şi nu pot să nu mă întreb dacă nu cumva va urma o schimbare la vârful ministerului Justiţie după ce aceste legi vor trece”, a mai atras atenţia Predoiu..

Deputatul USr Ion Stelian a spus că modificarea legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor este un moment trist pentru Justiţia din România.

”În seara asta s-a livrat un produs de către această comisie, respectiv de către coaliţia PSD – ALDE şi de multe ori UDMR. E un produs la normă, din păcate. Legile nu se fac la normă. S-a lucrat neprofesionist. Sunt dispoziţii care se bat cap în cap, sunt dispoziţii neconstituţionale. Evident că vom ataca pe toate căile, deja am sesizat CCR. Procurorul nu mai este independent în România, comisiile parlamentare de control al serviciilor secrete vor controla declaraţiile magistraţilor, se elimină atribuţia preşedintelui de a numi procurorii şi judecătorii. Sunt dispoziţii foarte grave”, a spus Stelian Ion.

Comisia parlamentară specială pentru legile justiţiei a adoptat miercuri, după şase zile de dezbateri, un raport de adoptare, cu 10 voturi ”pentru”, 5 voturi ”împotrivă” şi o abţinere la legea 303 din 2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, urmând ca actul normativ să fie trimis săptămâna viitoare în plenul Camerei Deputaţilor pentru dezbatere şi vot final. Printre cele mai importante modificări adoptate se interdicţia pentru preşedintele României de a refuza numirea procurorilor şi judecătorilor simpli, introducerea controlului ierarhic superior, inclusiv din partea ministrului Justiţiei, asupra procurorilor şi statuarea obligativităţii pentru magistraţi de a depune anual declaraţii pe propria răspundere că nu sunt agenţi acoperiţi ai serviciilor secrete, iar rolul verificării acestor declaraţii revine comisiilor parlamentare de control al SRI şi SIE.