„Ateneul a fost construit cu 130 de ani în urmă, pe vatra unei biserici care a aparţinut Episcopiei Râmnicului. Iar fresca pictorului Costin Petrescu, din sala circulară situată sub cupola Ateneului român, a fost realizată ca o familiaritate românească între cult şi cultură. Fresca aceasta prezintă istoria poporului român ca pe o taină a crucii şi a învierii sale, a suferinţei şi a biruinţei sale, dar mai ales ca pe o liturghie a unităţii şi demnităţii poporului român”, a arătat în discursul său Patriarhul Daniel.

Academicianul Răzvan Theodorescu a vorbit despre faptul că, în anul 1948, fresca a fost acoperită cu o cortină de catifea roşie, pentru a ascunde adevărul unor momente istorice şi, mai ales, rolul monarhiei în destinul ţării.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Rețetă de borș de pește, de la Mânăstirea Putna. Cum pregătesc ...

Ioana Ginghină, schimbare radicală, după opt ani în care ...

„Această frescă ne arată statalitatea, voievozii însoţiţi de simbolurile ortodoxiei. Ele sunt ca un contrapunct în această friză. Friza începe cu latinitatea, cu Traian. Se termina cu Carol al II-lea şi cu marele voievod de Alba Iulia. (…) În 1948, când doi culturnici i-au propus lui Gheorghiu Dej ca această frescă să dispară, a apărut salvatorul, un mare om, patriarhul Iustinian Marina, care l-a sfătuit pe Dej – acest lucru e confirmat de o serie întreagă de martori – să acopere cu o cortină fresca. Dej avea faţă de el nişte datorii mai mari; când evadase de la Târgu Jiu, a fost adăpostit de preotul Marina”, a explicat Theodorescu.

Directorul Filarmonicii „George Enescu”, Andrei Dimitriu, a arătat că dintre cele 25 de scene care surprind momente importante din istoria românilor, ultima, intitulată „Carol al II-lea – Epoca de consolidare”, nu mai există în forma iniţială. Astfel, imaginea lui Carol al II-lea cu Regele Mihai, pe atunci Mare Voievod de Alba Iulia, a fost scoasă. Andrei Dimitriu a pledat pentru găsirea unei soluţii tehnice de recuperare a imaginii celor două personalităţi în cadrul frescei.

„Cred că fresca a apărut dintr-o necesitate educativă. Educaţia este esenţială pentru ca identitatea naţională a unui popor să aibă o substanţă serioasă. Marile personalităţi care au ctitorit România au un loc pe această frescă. (…) Cred că începutul modernizării României este legat de monarhia străină, odată cu Carol I şi până la Regele Mihai. Cred că au avut o contribuţie esenţială ca mentalitatea noastră, valorile noastre, axiologia care ar trebui să ne guverneze să aibă ca dimensiune civilizaţia europeană. Puţini dintre dumneavoastră ştiu că, de fapt, este o istorie a regimurilor monahice din Principate şi până în 1948”, a mai precizat el.

Concertul vocal-simfonic susţinut de Corul şi Orchestra Filarmonicii „George Enescu”, avându-l pe maestrul Iosif Prunner la pupitrul dirijoral, a inclus lucrări semnate de compozitori români, precum George Enescu, Doru Popovici, Tiberiu Olah, Gheorghe Dumitrescu, Paul Constantinescu, Constantin Dimitrescu.

În cadrul evenimentului organizat de Primăria Municipiului Bucureşti, prin Administraţia Monumentelor şi Patrimoniului Turistic, şi Patriarhia Română, a fost lansat filmul documentar „Marea frescă a Ateneului Român”. De asemenea, în foaierul Ateneului Român participanţii au putut urmări o expoziţie fotografică dedicată frescei monumentale.

Fresca, un proiect al artistului Constantin Petrescu, are o lungime de 75 de metri şi o lăţime de trei metri, ilustrând 25 de episoade importante din istoria românilor. Începută la 11 septembrie 1933 şi finalizată la 22 aprilie 1937, a fost inaugurată la 26 mai 1938, în prezenţa Regelui Carol al II-lea şi a Marelui Voievod Mihai.