POVESTE ADEVĂRATĂ: „După două ore şi trei pachete de ţigări i-am văzut. Se sărutau pătimaş…”

Cezar era pregătit să facă pasul cel mare. O iubea enorm pe Silvia și era convins că și ea are aceleași sentimente.Într-o zi, în vizită la Cezar a venit sora lui și i-a spus ceva șocant. Apoi i-a dat o adresă. A așteptat o săptămână până s-a decis să se ducă. Când a ajuns la locul indicat....

11 mart. 2018, 15:35
POVESTE ADEVĂRATĂ: „După două ore şi trei pachete de ţigări i-am văzut. Se sărutau pătimaş…”

„Ce lovitură poate fi mai mare decât să fii trădat de cei în care te încrezi? Când sora mea mi-a povestit ce se întâmpla sub ochii mei și mi-a dat chiar adresa unde puteam primi dovada că iubita mă înșală, n-am vrut s-o iau în serios. Numai gândul că aș putea-o suspecta mă îngrozea, mă durea, mă făcea să mă simt ultimul om de pe Pământ. Cei mai apropiați prieteni ai mei? Cum să nu le acord încredere? Cu ei aș fi mers orbește până-n pânzele albe, lor le-aș fi încredințat viața fără niciun fel de rezerve! Cum să am curajul să merg până la ușa acelui apartament, să mă conving de trădarea lor?

Dar știți cum e, când îți intră șarpele în suflet, te mușcă, te otrăvește… M-am perpelit o săptămână încheiată până când mi-am luat inima-n dinți și, mai mult ca să scap de obsesie, m-am dus la adresa dată de sora mea. Mai ales că ea mă tot întreba, de o sută de ori pe zi:

— Te-ai dus? Să nu te duci, că te mint!”, a povestit Cezar, potrivit dailynews.ro.

„Așadar, după o săptămână, m-am dus pe strada aceea. Însă când am ajuns în fața blocului cu pricina, nu am avut curaj să intru, așa că am pândit, ca un hoț, intrarea. După două ore și trei pachete de țigări, i-am văzut venind. Erau îmbrățișați ca doi îndrăgostiți și, înainte de a intra pe ușa blocului, s-au oprit și s-au sărutat, lung și pătimaș. Simțiseră cumva că îi privesc? Nu mai era niciun dubiu. Am rămas locului, blocat, privind ușa închisă, neîndrăznind să intru după ei.(…) Am simțit cum mă ia cu fierbințeală și cred că eram pe punctul de a leșina, dacă nu mă sprijinea un bătrânel, care m-a așezat pe o bancă, pe alee. Acolo mi s-a desfășurat prin fața ochilor toată viața mea: copilăria, speranțele, visurile mele. Şi a apărut îndoiala: ce rost avea să trăiesc pe lumea asta, dacă oamenii în care avusesem încredere mă trădaseră? Dacă nu eram în stare să-mi aleg prietenii? La ce bun eram deștept, frumos, aveam un viitor promițător, lipsit de griji materiale? Eram dintr-odată singur, așa că toate strădaniile și realizările mele erau inutile.

Nu știu cât am stat pe banca aceea, dar când m-am ridicat de-acolo, se făcuse întuneric. La fel era și în mintea mea, unde nu mai rămăsese decât un singur gând: să-mi pun capăt zilelor. Ca un robot, am pornit-o pe stradă și, când am văzut o mașină apropiindu-se, m-am aruncat sub roțile ei. Dar până și sinuciderea mi-am ratat-o, nu numai viața. Nu știu cum s-a făcut că m-am ales doar cu un picior fracturat”, a mai spus Cezar.

În cele din urmă, s-a despărțit de Silvia și nici cu Radu, cel mai bun prieten al său cu care ea l-a înșelat, nu a mai ținut legătura.