Un pic peste 3,4 milioane de persoane (reprezentând 91,6%) din cei 3,7 milioane de alegători care s-au prezentat la urne au votat în favoarea înscrierii în Consituţie a faptului că doar ”un bărbat şi o femeie” se pot căsători, şi nu ”soţii”, aşa cum stipulează în prezent legea fundamentală.

Aproximativ 242.000 de persoane (6,4%) au votat împotriva acestei modificări, iar 74.000 de buletine (2%) au fost anulate, potrivit rezultatelor anunţate la numărarea voturilor în 98% din secţiile de votare.

Alte Articole

Cât costă sicriul în care a fost depus Costel Corduneanu? ...

Plan roşu de intervenţie la Craiova. Un mort şi doi răniţi ...

Noi detalii în cazul crimei de la Timișoara. Mirel de la Teologie ...

Victoria taberei ”da” nu ridica vreo îndoială, însă absenteismul masiv – 79,59% dintre alegători – a marcat o înfrângere usturătoare a social-democraţilor aflaţi la putere, care au susţinut această consultare iniţiată de ONG-uri apropiate Bisercii Ortodoxe. Un parg minim de 30% dintre alegătorii înscrişi era necesar ca votul să fie validat. Promotorii scrutinului au recunoscut duminică seara eşecul acestui demers.

În afară de comunitatea lesbienelor, gay-ilor, bisexualilor şi transsexualilor (LGBT), numeroase organizaţii din cadrul societăţii civile au îndemnat la boicotarea referendumului, denunţând ”irosirea banilor”, dar şi o campanie cu accente ofensatoare faţă de homosexuali, scrie News.ro.

Puternica Biserică Ordoxă – care a îndemnat prin vocea celor mai înalţi prelaţi, inclusiv a Patriarhului Daniel – să se voteze pentru ”apărarea familiei tradiţionale”, şi-a exprimat luni regretul faţă de eşecul acestui scrutin, apreciind că şi-a ”îndeplinit datoria civică şi morală”.

Acest refrendum a fost criticat de către Bruxelles, care a îndemnat Bucureştiul la respectarea drepturilor omului.

Legislaţia română nu autorizează nici căsătoria între persoane de acelaşi sex şi nici uniunea civilă, o interdicţie pe care referendumul viza să o introducă în Constituţie.

Pe de altă parte, Guvernul român a făcut tot ceea ce a putut să se asigure că, în urma referendumului, interzicerea căsătoriei între persoane de acelaşi sex este introdusă în Constituţie, fără să fie contestată, comentează The Washington Post (WP), precizând că Bucureştiul a cheltuit 40-50 de milioane de dolari cu pregătirile, a prelungit perioada de votare de la una la două zile şi a scăzut pragul validării de la 50 la 30%, ”numai să fie sigur”.

Dar, până sâmbătă seara, după prima din cele două zile de vot, aproximativ 5% din alegători au votat, notează ziarul.

După ce Biserica Ortodoxă a lansat un ultim îndemn la adunare duminică, participarea a crescut la peste 20%, însă nu a depăşit pragul de validare, în pofida faptului că marea majoritate a persoanelor care au votat a aprobat definirea căsătoriei ca heterosexuală.

”Românii au respins dezbinarea şi ura”, a declarat pentru Reuters Vlad Viski, un reprezentant al MozaiQ,, o organizaţie pentru apărarea drepturilor LGBT. Alegătorii s-au săturat de implicarea Bisericii Ortodoxe, care a făcut campanie masiv în favoarea interzicerii, împreună cu social-democraţii, a apreciat el.

”Am arătat că noi, ca cetăţeni, vrem o Românie bazată pe valori democratice, o ţară în care respectul, egalitatea şi bunul simţ ghidează societatea”, a apreciat Accept, o organizaţie de apărarea drepturilor LGBT.

În pofida faptului că referendumul are la bază o petiţie semnată în 2016 de trei milioane de români, PSD s-a asociat votului în ultimele luni, sperând că succesul acestei campanii pe care şi-a asumat-o să le consolideze succesul electoral per ansamblu, comentează ziarul.

Social-democraţii nu au reuşit să-i mobilizeze pe opozanţii căsătoriei între persoane de acelaşi sex, iar campania lor a relansat tensiuni vechi împotritriva LGBT într-o ţară care a scos homosexualitatea de sub incidenţa penală abia în 2001, iar căsătoriile între persoane de acelaşi sex sau uniunile civile sunt ilegale din 2009, adaugă cotidianul.

WP subliniază că referendumul nu le-a oferit alegătorilor posibilitatea să aleagă între căsătoria între persoane de acelaşi sex, ci doar dacă definirea ”familiei” să continue să fie definită definită în mod neutru în Constituţie. Rezultatul nu ar fi avut un impact nici într-un caz, nici în celălalt, ci ar fi putut să împiedice eventuale noi decizii judiciare în favoarea căsătoriei sau uniunii civile între persoane de acelaşi sex.

Însă, cum un număr tot mai mare de critici ai Guvernului i-au îndemnat pe români să boicoteze votul, referendumului pe tema căsătoriei între persoane de acelaşi sex a devenit un referendum de facto pe tema încrederii în PSD, comentează ziarul, notând că partidul aflat la putere i-a şocat în mai multe rânduri pe observatorii din ţară şi din străinătate prin scandaluri de corupţie şi încercări de a perturba statul de drept, care au antrenat proteste de masă în întreaga ţară. Anul trecut, PSD şi aliaţii lor politici în Parlament au adoptat prin vot scoterea de sub incidenţa penală a unor fapte comise de autorităţi care provoacă prejudicii de până în 50.000 de dolari – ignorând practic toate formele micii corupţii.

Liderul PSD Liviu Dragnea a fost condamnat de fraudă electorală în 2015 şi de abuz de putere în această vară, notează WP. Judecarea apelului împotriva ultimei sentinţe urma să înceapă săptămâna aceasta, ceea ce a generat întrebări cu privire la coincidenţa cu referendumul, pe care unii îl consideră o distragere de la acuzaţiile de corpuţie vizând Guvernul.

Lideri ai partidului au prezentat un punct de vedere foarte diferit cu privire la referendum, mai notează WP, citându-l pe secretarul general Codrin Ştefănescu, care l-a catalogat drept ”un eşec al românilor şi al României în general”.