Previziuni despre aderarea României la ZONA EURO: „Nu mai avem timp să ne relaxăm”

Economistul-şef al Băncii Naţionale, Valentin Lazea, a atras atenţia, joi, că România nu va mai avea timp "să se relaxeze", după aderarea la zona euro, aşa cum a făcut după ce a aderat la Uniunea Europeană.

RomaniaTV.net
27 nov. 2014, 13:12
Previziuni despre aderarea României la ZONA EURO: „Nu mai avem timp să ne relaxăm”

„După intrarea în Uniunea Europeană am avut timp să ne relaxăm. După intrarea în zona euro nu mai avem timp, nu trebuie să ne mai relaxăm, va trebui să ţinem ritmul cu ceilalţi, să fim la fel de performaţi ca celelalte ţări din zona euro”, a avertizat Lazea, în cea de-a VI-a ediţie a Conferinţei anuale a Asociaţiei Analiştilor Financiar – Bancari din România (AAFBR) cu tema „Economia românească între macrostabilitate şi microtensiuni”.

Economistul-şef al Băncii Centrale consideră că este obligatorie o convergenţă reală a României, cu păstrarea criteriilor de la Maastricht, pe care aceasta le-a îndeplinit.

Citeşte şi Isărescu: Economia românească este stabilă la nivel macro, dar avem probleme micro, mari, mari de tot

„Acele echilibre macroeconomice pe care le-am câştigat cu greutate, nu trebuie pierdute. România îndeplineşte toate cele cinci criterii de la Maastricht şi 10 puncte din scoringul zonei euro. Este nevoie de reforme structurale şi nu de paleative de natură financiară şi monetară. Scopul final este să convergem în termeni reali în zona euro, dar doar adoptarea euro nu este un garant al convergenţei reale. Ceea ce am spus, rămâne spus. Dacă ai politici bune şi convergi, aproape că nu contează dacă eşti în Zona Euro, sau nu. Faptul că eşti membru al zonei euro este un semn de distincţie. Îţi pui emblema în piept, dar convergenţa reală este cea care contează”, a explicat Lazea.

Criteriile de convergenţă se referă la politica financiară, nivelul şi stabilitatea preţurilor, al dobânzilor şi cursul de schimb, un deficit bugetar care trebuie să fie sub 3% din PIB, iar gradul de îndatorare publică să fie sub 60% din PIB.