Corneliu Vadim Tudor a murit! „Tata nu mai avea bani de cheltuieli şi era depăşit de situaţie”, dezvăluie fiica politicianului, care nu ştie cum se va descurca familia de acum încolo. Corneliu Vadim Tudor se pare că nu a apucat s scrie un testament, dar lasă în urmă un lung şir de procese. 

Cunoscut pentru temperamentul său vulcanic şi cuvintele de multe ori nemăsurate, Vadim Tudor era o prezenţă obişnuită în sălile de judecată. Vadim recunoştea cum i-a plătit lui Ion Cristoiu 400 de milioane de lei vechi după ce a pierdut un proces. Chiar şi aşa, nu s-a abţinut de la acuze.

Alte Articole

Ce poveste de dragoste a trăit Carmen Harra! Ce a făcut după ...

Inspecţia Judiciară propune suspendarea Ioanei Ancuţa Popoviciu, ...

Vlad Pascu a cerut să fie judecat în libertate după accidentul ...

„El ma turna la Securitate si acum m-a turnat si la Procuratura. A tras sforile, m-a acuzat de calomnie si mi-a luat 400 de milioane de lei. Deci el ma toarna la Securitate in dosarul meu de urmarire, el ma toarna la procuratoura. Eu si cu banii luati si… Bai Jack ba, bagă-ti mintile in cap ca exista un judecator mai inalt decat noi care este Dumnezeu si s-ar putea sa te bata”, spunea Vadim.

Unul dintre cei mai cunoscuţi adversari ai lui Vadim Tudor a fost colega lui de partid, sexi PRM-ista Anca Cârcu. Femeia l-a dat în judecată pentru calomnie după ce Tribunul a spus despre ea că practica prostituţia în benzinării. Procesul a rămas nefinalizat, cu apel făcut de ambele părţi la daunele stabilite de judecător.

Nici cu oamenii din fotbal Vadim nu s-a înţeles mai bine. La banii din conturile sale a atentat inclusiv Victor Piţurcă. Fostul selecţioner a cerut daune de un milion de euro din cauza unor articole semnate de Vadim în ziarul Tricolorul. S-a ales însă doar cu 10.000 de lei.

Vadim a trebuit să dea bani, sub ameninţarea executării silite şi fostului şef al Agenţiei Naţionale de Integritate. Mai exact 5.000 de euro, pierduţi definitiv de Vadim în instanţă după ce Horia Georgescu l-a acuzat de calomnie. La executare silită a ajuns însă în procesul cu Ana Birchall.

„Voi recupera fiecare leu datorat de domnul Corneliu Vadim Tudor, chiar dacă îmi va lua ani de zile”, scria Birchall pe pagina de socializare. Şi nu e vorba de bani puţini, ci de 40.000 de euro. Pentru executori însă, punerea în aplicare a unor astfel de hotărâri judecătoreşti reprezenta o adevărată provocare.

Citeşte şi: Fiica cea mică a lui Vadim Tudor, dezvăluiri cutremurătoare: „Era depăşit de situaţie. Ne-a lăsat singure”

Corneliu Vadim Tudor s-a născut în 28 noiembrie 1949, în Bucureşti, era scriitor, politician şi jurnalist. Este fondatorul Partidului România Mare, fost membru al Parlamentului European şi fost senator.

Tribunul era căsătorit şi avea două fiice, Lidia şi Eugenia.

Fiica cea mare a scriitorului, Lidia, are 25 de ani şi a absolvit Facultatea de Ziaristică din cadrul Universităţii Spiru Haret. Eugenia are 19 ani şi a absolvit Liceul Ion Luca Caragiale din Capitală şi a obţinut la Bacalaureat 2013 media 7.71.

CITEŞTE ŞI CORNELIU VADIM TUDOR, poezie CUTREMURĂTOARE înainte de moarte: „Ultima cafea”

Corneliu Vadim Tudor a absolvit în 1967 Liceul Sf. Sava, iar în anul 1971 cursurile Facultăţii de Filosofie din cadrul Universităţii Bucureşti, obţinând licenţa cu o teză despre „Sociologia religiei”.

Citeşte şi CORNELIU VADIM TUDOR, poezie CUTREMURĂTOARE înainte de moarte: „Ultima cafea”

Corneliu Vadim Tudor şi-a început activitatea în presă la România Liberă şi revista Magazin (1972-1975), iar în anul 1972 a participat la Festivalul Mondial de poezie de la Struga (Iugoslavia).

Din 1975 a devenit redactor la agenţia de presă Agerpres (decembrie 1975-decembrie 1989), iar după 1989 a înfiinţat publicațiile România Mare, Politica și Tricolorul, precum și Editura Fundației „România Mare”.

Citeşte şi Corneliu Vadim Tudor A MURIT

Vadim Tudor a publicat 32 de cărți, din care volume de poezie și publicistică, unele editate și în franceză, engleză și arabă, și a scris piese de teatru.

    1977: Poezii, Editura Eminescu
    1977: Epistole vieneze, Ed. Eminescu
    1979: Poeme de dragoste, ură și speranță, Ed. Eminescu
    1981: Idealuri, Ed. Eminescu
    1983: Saturnalii, Ed. Albatros
    1983: Istorie și civilizație- Ed. Eminescu
    1983: Mîndria de a fi români- Ed. sport-turism
    1986: Miracole, Ed. Albatros,
    1986: Carte românească de învățătură, Ed. Fundației România Mare
    1990, 1991 și 1992: Jurnal de vacanță,
    1996: Poems, Ed. Fundației România Mare & Editura Aggi, Torino
    1998: Piesele de teatru radiofonic:
        Colindul puiului de cerb, 1968,
        Secerișul de iarnă, 1976
        Domnul Tudor din Vladimiri, 1977
        Adevărul la puterea I-a, 1977
        Toată lumea știe fotbal (premieră în decembrie 1989 la teatrul Constantin Tănase)
    Europa Creștină, 2010
    Artificii, 2010

Este co-autor, împreună cu Sergiu Nicolaescu, al scenariului filmului Triunghiul Morții, în regia celui de al doilea.

Corneliu Vadim Tudor și-a început cariera politică odată cu crearea Partidului România Mare (PRM) — 20 iunie 1991—fiind membru fondator al acestei formațiuni politice.

La 27 septembrie 1992, în urma scrutinului legislativ, Corneliu Vadim Tudor a fost ales senator în circumscripția electorală nr. 41 București. A fost secretar al Senatului, membru în grupul parlamentar „Partida Națională” (PN) și al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din partea PN (18 noiembrie 1993-23 octombrie 1995).

A fost reales senator, în cadrul aceleiași circumscripții, în urma alegerilor din noiembrie 1996. În cadrul acestei legislaturi a fost vicelider al Grupului Parlamentar al Partidului România Mare și membru în Comisia pentru politică externă.

În urma alegerilor legislative din 26 noiembrie 2000, a obținut un nou mandat de senator. A fost lider al Grupului parlamentar al Partidului România Mare, membru al Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) de la Strasbourg (până în decembrie 2002).

Senator de București și între 2004-2008, când a ocupat funcțiile de vicepreședinte al Senatului și de membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și al Comitetului Director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare (din martie 2006).

La alegerile parlamentare în sistem uninominal din noiembrie 2008, nu a mai intrat în Parlament.

A candidat la alegerile prezidențiale din noiembrie 1996, obținând 4,72 % din totalul voturilor valabil exprimate, respectiv 597.508 voturi, clasându-se pe locul al cincilea din 16 candidați. La alegerile prezidențiale din 2000, în primul tur de scrutin, din 26 noiembrie, liderul PRM a primit 28,34% din totalul sufragiilor valabil exprimate, ocupând poziția a doua. În al doilea tur, din 10 decembrie 2000, a obținut 33,17% din voturi, fiind devansat de contracandidatul său, social-democratul Ion Iliescu (66,83% din voturi).

La alegerile prezidențiale din noiembrie 2004 (primul tur de scrutin), Corneliu Vadim Tudor s-a clasat pe locul al treilea, cu un procentaj de 12,57%. La alegerile prezidențiale din 22 noiembrie 2009, s-a clasat pe locul al patrulea, cu 5,56% din voturile valabil exprimate.

Corneliu Vadim Tudor a fost ales europarlamentar pe listele PRM (partid neafiliat) în cadrul scrutinului din 7 iunie 2009. În Parlamentul European, în legislatura 2009-2014, a făcut parte din Comisia pentru cultură și educație (16 iulie 2009-18 ianuarie 2012 și 19 ianuarie 2012-30 iunie 2014), din delegația pentru relațiile cu Elveția și Norvegia, Comisia parlamentară mixtă UE-Islanda și Comisia parlamentară mixtă a Spațiului Economic European (SEE) (16 septembrie 2009-30 iunie 2014).

A fost distins cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler (2004). În 2007 a primit Medalia de Bronz a Vaticanului, înmânată de Suveranul Pontif Papa Benedict al XVI-lea.