„Evident, toate documentele care pot să aducă o contribuţie pentru a clarifica situaţia de fapt de la Revoluţie trebuie declasificate”, a declarat Augustin Lazăr la sediul CSM.

Precizările procurorului general al României au fost făcute în contextul în care procurorii militari au anunţat săptămâna trecută că cercetările în Dosarul Revoluţiei au fost extinse in rem, anchetatorii precizând vor fi investigate inclusiv fapte comise după 22 decembrie, perioadă în legătură cu care, anterior, s-a constatat că nu sunt indicii privind infracţiuni.

Alte Articole

De ce nu este deschis sicriul lui Costel Corduneanu? Este acoperit ...

Alexandru Rafila vrea să facă lumină în cazul deceselor de ...

Procesul în cazul accidentului de la 2 Mai, provocat de Vlad ...

„Din actele dosarului rezultă că pentru păstrarea puterii, prin acţiunile desfăşurate şi măsurile dispuse, noua conducere politică şi militară instaurată după data de 22.12.1989 a determinat uciderea, rănirea prin împuşcare, vătămarea integrităţii fizice şi psihice, respectiv lipsirea de libertate a unui număr mare de persoane, fapte care se circumscriu condiţiilor de tipicitate ale infracţiunii contra umanităţii”, transmite Parchetul General.

Efectuarea de cercetări ce vizează evenimentele ulterioare datei de 22 decembrie a fost unul dintre punctele menţionate în cererea de redeschidere a dosarului.

„Până la data de 22 decembrie 1989, ora 12.00 comanda armatei era asigurată, potrivit Legii 5/1969 de Consiliul Apărării Republicii Socialiste România, dar în mod nejustificat ancheta nu şi‐a propus şi pe cale de consecinţă nu a stabilit cine a preluat comanda armatei la data de 22 decembrie 1989.Ancheta nu stabileşte şi nici nu şi‐a propus să stabilească cine anume trebuia să exercite comanda armatei şi cine a exercitat‐o efectiv, luând în considerare numirea generalului Victor Stanculescu în funcţia de ministru al Apărării Naţionale, revenirea generalului Ştefan Guşă, şeful Marelui Stat Major al Armatei de la Timişoara în ziua de 22 decembrie, demisia guvernului Dăscălescu, difuzarea informaţiei potrivit căreia generalul Nicolae Militaru a preluat comanda armatei.

Ancheta nu a reuşit şi nici nu şi‐a propus să identifice persoanele din cadrul comandamentului militar, nu a stabilit ce atribuţii aveau acestea, dacă printre aceste atribuţii se regăseau şi cele legate de instituirea cenzurii; nu s‐a stabilit identitatea persoanei/persoanelor care au decis înfiinţarea acestui comandament; nu s‐a stabilit cine erau cei care furnizau informaţiile celor care ulterior le transmiteau pe post; cum se primeau aceste informaţii, dacă erau verificate/cine le verifica şi cum, în cazul în care nu erau verificate, de ce, în condiţiile în care liniile telefonice şi comunicaţiile în general funcţionau perfect Procurorii militari afirmă cu valoare de adevăr faptul că în perioada 22‐27 decembrie nu a existat un organism/o structură care să exercite puterea de stat întrucât numai în ziua de 27 decembrie a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Decretul‐lege nr.2 al CFSN privind constituirea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi a consiliilor teritoriale ale Frontului Salvării Naţionale”, se arăta în ordonanţa prin care s-a cerut redeschiderea dosarului.

Bogdan Licu, în calitate de procuror general interimar, a cerut în luna februarie redeschiderea cauzei, în ordonanţa fiind menţionate aspectele care au dus la această decizie. Ulterior, instanţa supremă a confirmat redeschiderea dosarului, acesta ajungând la procurorii militari de la Parchetul General. Potrivit extinderii dispuse în cauză, procurorii vor analiza şi evenimentele petrecute după 22 decembrie.

„Situaţia premisă a infracţiunii contra umanităţii referitoare la existenţa unui atac generalizat rezultă din numărul mare de localităţi în care au avut loc incidente armate cu consecinţele menţionate anterior. Din modul în care s-a produs acest atac reiese existenţa unui plan după care s-a acţionat, plan care a urmărit crearea unei stări de confuzie în rândul forţelor armate, prin divizarea conducerii Ministerului Apărării Naţionale şi difuzarea unor ordine, rapoarte şi informaţii false, scoaterea în stradă şi înarmarea populaţiei, respectiv crearea aparenţei unui „război civil” în care să se confrunte unităţi înarmate aparţinând Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne sau aceluiaşi minister, în scopul preluării puterii şi legitimării noilor lideri. În realizarea acestui plan s-a apelat la Televiziunea Română care a transmis comunicate alarmiste şi uneori false, la tăierea legăturilor telefonice şi aducerea la conducerea ministerelor de forţă a unor foste cadre militare loiale noii conduceri politico-militare, cu consecinţa generării unui „război” psihologic şi mediatic care a condus la producerea a numeroase victime”, au mai transmis procurorii militari.

Procurori ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) studiază, luni, la Senat, documente pentru ancheta pe care o desfășoară în dosarul Revoluției din decembrie 1989. „Săptămâna trecută, procurorul-șef și cu unul dintre adjuncți au venit la Parlament, au solicitat să vadă documentația pe care o solicită și locul unde pot să o studieze. Am discutat cu secretarul general al Senatului și cred că au și început lucrul pe dosarul Revoluției. Am pus la dispoziția Parchetului toată documentația, care este extrem de mare, cu privire la dosarul Revoluției. (…) Mare parte din ea are un regim special, documente cu caracter secret, și atunci nu le-am putut preda așa cum s-a solicitat inițial. Parchetul, dacă am înțeles bine, a decis să vină cu cei care fac urmărire penală să studieze și unde este nevoie să solicite procedura de desecretizare”, a afirmat, luni, vicepreședintele Senatului Ioan Chelaru, după ședința Biroului permanent.

El a precizat că dosarul Revoluției se află la Parchet, procurorii studiind la Senat documentele existente în dosarul Comisiei senatoriale de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989.

„Pentru solicitarea privind studiul documentelor existente în dosarul Comisiei de anchetă, Biroul permanent, constatând că majoritatea documentelor au caracter secret, a comunicat Parchetului acest lucru și a hotărât să pună la dispoziție Parchetului în totalitate documentația respectivă la sediul Senatului. În condițiile în care parte dintre aceste documente vor fi considerate probe utile, pertinente cauzei, Parchetul va solicita instituțiilor abilitate desecretizarea documentelor respective și automat preluarea lor”, a adăugat Chelaru.

Vicepreședintele Senatului a menționat că procurorul poate studia documentația pentru că deține certificat de acces la astfel de informații.

Pe 5 septembrie, Biroul permanent al Senatului a decis să pună la dispoziția Parchetului Militar raportul Comisiei senatoriale de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989, în vederea soluționării dosarului Revoluției.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), Secția Parchetelor Militare, a solicitat Senatului să îi fie pus la dispoziție, spre consultare, raportul Comisiei senatoriale de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989, în vederea soluționării „temeinice și legale” a dosarului Revoluției nr. 11/P/2014.

„Prin ordonanța nr. 692/C2/2016 din data de 5 aprilie 2016, prim-adjunctul procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ a dispus (…) infirmarea ordonanței nr. 11/P/2014 din 14 octombrie 2015 a Parchetului de pe lângă ÎCCJ — Secția Parchetelor Militare și redeschiderea urmăririi penale în cauză. Dispoziția de redeschidere a urmăririi penale a fost supusă, potrivit Codului de procedură penală, confirmării judecătorului de Cameră preliminară din cadrul ÎCCJ. Prin încheierea nr. 469 din 13 iunie 2016, emisă în dosarul nr. 1483/1/2016, ÎCCJ Secția Penală a dispus confirmarea redeschiderii urmăririi penale în dosarul nr. 11/P/2014”, se arată în solicitarea PÎCCJ.