Proiectele privind înfiinţarea ultimelor 10 din cele 21 de firme ale Primăriei Capitalei, pe ordinea de zi a CGMB

Pe ordinea de zi a şedinţei de marţi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) se află proiectele de hotărâre privind înfiinţarea ultimelor 10 dintre cele 21 de societăţi comerciale ale Primăriei Capitalei ce vor face parte dintr-un Holding Municipal, după ce alte unsprezece au fost aprobate în şedinţele anterioare.

11 apr. 2017, 05:38
Proiectele privind înfiinţarea ultimelor 10 din cele 21 de firme ale Primăriei Capitalei, pe ordinea de zi a CGMB

Consilierii generali urmează să se pronunţe, marţi, asupra înfiinţării următoarelor firme: Compania Municipală Tehnologia Informaţiei Bucureşti SA, Compania Municipală Sport Pentru Toţi SA, Compania Municipală Managementul Transportului Bucureşti SA, Compania Municipală Publicitate şi Afişaj Bucureşti SA, Compania Municipală Pază şi Securitate Bucureşti SA, Compania Municipală Iluminat Public Bucureşti SA, Compania Municipală Imobiliară Bucureşti SA, Compania Municipală Întreţinerea Arborilor şi Spaţiului Verde Bucureşti SA, Compania Municipală Protecţie Civică şi Voluntariat Bucureşti SA şi Compania Municipală Eco Igienizare Bucureşti SA.

Consilierii au aprobat, în şedinţa de consiliu din 29 martie, înfiinţarea firmelor: Compania Municipală Dezvoltare Durabilă Bucureşti SA, Compania Municipală Energetică Bucureşti SA, Compania Municipală Consolidări SA, Compania Municipală Străzi, Poduri şi Pasaje Bucureşti SA, Compania Municipală Parking Bucureşti SA, Compania Municipală Managementul Traficului Bucureşti SA, Compania Municipală Medicală Bucureşti SA, Compania Municipală Turistică Bucureşti SA, Compania Municipală Parcuri şi Grădini Bucureşti SA şi Compania Municipală Agrement Bucureşti SA.

De asemenea, proiectul privind înfiinţarea Trustului de Clădiri Metropolitane Bucureşti SA a fost aprobat în şedinţa CGMB din 30 ianuarie.

Primarul Capitalei, Gabriela Firea, declara, într-o şedinţă anterioară, că cele 21 de societăţi comerciale pe acţiuni pe care municipalitatea le înfiinţează vor face parte dintr-un holding al Capitalei, „Bucureşti – Capitală europeană”.

Consilierii din partea PNL şi USR au votat împotriva înfiinţării societăţilor la ultima şedinţă de consiliu, spunând că nu a fost prezentată o strategie integratoare, nu au fost prezentate nişte studii de oportunitate, analize de piaţă, nici un impact financiar şi că în România, experienţa managementului public este defectuoasă, iar schimbarea modelului administrativ este făcută într-un „mod ciudat”.

Firea a declarat că cei care votează împotriva înfiinţării firmelor susţin corupţia şi birocraţia din administraţie şi că „regiile şi administraţiile au fost căpuşate ani de zile de reprezentanţii celor care se opun înfiinţării acestor societăţi pe acţiuni, au dus aceste regii şi administraţii în faliment, iar aceşti domni doresc în continuare ca bucureştenii să beneficieze în ghilimele de servicii de proastă calitate la preţuri foarte mari”.

Cele 21 de firme ale Primăriei Capitalei vor avea ca unic acţionar Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Acestea vor avea ca activităţi dispecerizarea transportului de persoane în regim de taxi, producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice, iluminatul public, administrarea şi dezvoltarea infrastructurii spitaliceşti, servicii în tehnologia informaţiilor, promovarea Bucureştiului ca destinaţie turistică, administrarea parcurilor şi grădinilor publice, administrarea spaţiilor publicitare, întreţinerea arborilor situaţi pe spaţiile verzi publice din Capitală, paza obiectivelor care aparţin Primăriei Municipiului Bucureşti, consolidarea clădirilor cu risc seismic, coordonarea şi consultanţa proiectelor de infrastructură mare ale Capitalei, gestionarea fondul imobiliar al oraşului, administrarea drumurilor, administrarea parcărilor publice, managementul sistemelor integrate de trafic, precum şi activităţi de voluntariat, construcţia de locuinţe sociale şi activităţi de dezinsecţie şi deratizare.

Citeşte şi Cum a împărţit Firea banii pentru investiţii în infrastructură în sectoare. DE CE au primit cei mai mulţi bani primarii Negoiţă şi Mutu