Proiectul a fost depus la Senat şi este cel la care a lucrat Ministerul Dezvoltării Regionale, scrie News.ro.

Codul administrativ urmează să fie dezbătut în procedură de urgenţă, iar marţi au fost trimise solicitările pentru punctul de vedere al Guvernului şi avizul Consiliului Legislativ.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Cei din PSD cer USR-ului să o excludă pe Clotilde Armand din ...

EXCLUSIV | Nicușor Dan, adevărul despre cum se înțelege cu ...

Proiectul Codului administrativ are o serie de articole controversate care stabilesc, spre exemplu, faptul că aprecierea necesităţii şi oportunităţii emiterii actelor administrative ale Guvernului aparţine exclusiv membrilor Guvernului.

Proiectul modifica, printre altele, Legea 90/2001 care interzicea persoanelor condamnate sa fie membri in Guvern, din cauza careia Liviu Dragnea nu a putut ajunge premier, in sensul in care persoanele care au suferit condamnari penale pentru care a intervenit reabilitarea pot face parte din Guvern. Liviu Dragnea a fost condamnat in aprilie 2016 la doi ani de inchisoare cu suspendare, cu un termen de incercare de patru ani, ceea ce ar insemna ca reabilitarea in cazul sau ar urma sa se calculeze pentru anul 2020 (perioada curge din momentul condamnarii definitive). Potrivit Codului Penal, reabilitarea are loc de drept pentru pedepse de pana in 2 ani inclusiv, daca in decurs de 3 ani condamnatul nu a savarsit o alta infractiune. Prin urmare, Liviu Dragnea va fi considerat reabilitat in 2023.

Codul mai prevede, de asemenea, că membrul Guvernului care se află în conflict de interese trebuie să se abţină de la luarea deciziei care ar putea produce un folos pentru sine, soţ, soţie, rude până la gradul al II-lea, dar nu şi atunci când este vorba despre emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative.

Conform proiectului, dacă un act administrativ a avut consecinţe vătămătoare, răspunderea revine exclusiv celui care a semnat actul respectiv.

Codul stabileşte şi că, în mod excepţional, membrii Guvernului pot face parte din AGA sau CA ale regiilor autonome, companiilor şi societăţilor publice, inclusiv bănci şi instituţii financiare, de interes strategic sau în cazul în care un interes public impune acest lucru.

În proiect se prevede şi numărul de posturi de la cabinetul şi cancelaria demnitarilor şi aleşilor locale, cele mai multe urmând să le aibă prim-ministrul (18) şi primarul general al Capitalei (13).