CODUL ECONOMIC, AMÂNAT UN AN

Una dintre primele măsuri promise de PSD în programul iniţial de guvernare, este realizarea unui Cod Economic al României, care va conţine Codul Fiscal, Codul de Procedură Fiscală, Legea de Înfiinţare a Societăţilor Comerciale, Legea Evaziunii Fiscale şi toate celelalte legi cu caracter economic.

Înprogramul iniţial de guvernare, Codul Economic al României urma să fie dezbătut în primul trimestru al anului 2017, cu patronatele, cu Asociaţiile Oamenilor de Afaceri şi cei care desfăşoară activităţi independente în toate ramurile economiei, cu sindicatele, dar şi cu ONG-urile.

Ulterior, codul trebuia să intre în dezbatere parlamentară din aprilie 2017 şi să intre în vigoare cel târziu de la 1 iulie 2017.

Noul program de guvernare amână termenul cu un an.

„Adoptarea Codului Economic al României se va face cel târziu la 1 iulie 2018”, prevede noul program de guvernare, scrie News.ro.

Un alt act act normativ promis de PSD, numit iniţial Legea prevenţiei, a fost redenumit Legea Prevenirii, iar termenul de adoptare a fost şi el amânat pentru 1 octombrie 2017.

Potrivit acestui act normativ, o firmă nu va mai putea fi sancţionată de la prima abatere, ci va trebui mai întâi să beneficieze de îndrumare şi prevenire din partea angajaţilor Fiscului.

CREŞTERE ACCELERATĂ A SALARIULUI MINIM ŞI A PENSIILOR, IMPOZIT ZERO PENTRU MEDICI

În programul de guvernare din ianuarie, PSD primitea creşterea accelerată a salariului minim pe economie, la 1.450 lei (322 euro) în 2017 (măsură aplicată de la 1 februarie) şi apoi la 1.510 lei (335 euro) în 2018, 1.625 lei (361 euro) în 2019 şi 1.750 lei (389 euro) în 2020, aceasta fiind considerată „varianta pesimistă” a scenariului de evoluţie economică.

În noul program de guvernare, creşterea este accelerată semnificativ.

„Nivelul salariului minim brut în România, în următorii 4 ani, va fi de 2.000 lei în 2018, 2.200 lei în 2019 şi 2.400 lei în 2020. Pentru cei cu studii superioare salariul minim va fi de 2.300 lei in 2018, 2.640 lei in 2019 si 3.000 lei in 2020”,arată noul program de guvernare.

La nivelul principiilor de guvernare economică, PSD mizează în continuare pe stimularea consumului, prin creşterea veniturilor populaţiei, şi a producţiei, prin reduceri de taxe şi investiţii publice.

PSD prevede în principal creşterea masivă a veniturilor bugetarilor şi a pensionarilor, propunând un grafic accelerat de majorare, cu o primă etapă de la1 iulie 2017.

„Punctul de pensie va creşte în următorii 4 ani, astfel: la 1 iulie 2017 punctul de pensie va fi 1.000 lei, la 1 iulie 2018 punctul de pensie va fi 1.100 lei, la 1 aprilie 2019 punctul de pensie va fi 1.265 lei, la 1 aprilie 2020 punctul de pensie va fi 1.400 lei şi la 1 octombrie 2020 punctul de pensie va fi 1.775 lei”,arată documentul menţionat.

De asemenea, pensia minimă urmează să crească la 650 lei de la 1 ianuarie 2018.

În plus, PSD promite extinderea regimului aplicat în prezent în IT, de impozit zero pe venituri, şi pentru medici. „Începând cu 2018 propunem extinderea neimpozitării venitului şi pentru medici”, arată documentul.

SCHIMBĂRI ÎN NIVELUL TAXELOR. TAXĂ DE SOLIDARITATE DIN 2018

PSD schimbă semnificativ promisiunile în materie de scăderi de taxe şi de simplificare fiscală. Astfel, programul iniţial de guvernare prevedea că numărul taxelor din România urmează să fie redus la cel mult 50, măsură păstrată şi detaliată în noul program de guvernare.

„Astfel, pentru populatie vor exista cel mult 10 taxe dintre care CASS, CAS, Impozitul pe venit, impozitul pe teren, impozitul pe bunuri imobil, impozitul pe masina, contributia de solidaritate, vignieta. Toate celelalte taxe, tarife si comisioane vor fi eliminate. Pentru agentii economici numarul taxelor fiscale si nefiscale va fi de maxim 40”, prevede noul program guvernamental.

Programul nou de guvernare amână reducerea TVA de la 19% la 18% de la 1 ianuarie 2018 la 1 ianuarie 2019.

PSD promite şi extinderea  cotei TVA de 5% pentru „vânzarea de locuinţe (cele cu o suprafaţă mai mică de 120 mp), şi pentru inputuri în agricultură, începând cu 1 ianuarie 2018”.

În prezent, România are trei cote de TVA: cota standard de 19% şi două cote reduse, de 9%, respectiv 5%, permise de Uniunea Europeană.

PSD renunţă, în programul nou de guvernare, la introducerea cotei 0% în plus faţă de cotele actuale, măsură cuprinsă în programul de guvernare din ianuarie.

Noul program de guvernare prevede, înschimb, o taxă nouă, de solidaritate, pe care o vor plăti persoanele fizice din 2018 , însă nu prevede clar nici nivelul, nici scopul noii taxe şi nici cui i se va aplica.

„Vom introduce contribuţia de solidaritate începand cu 1 ianuarie 2018, dar şi o taxa suplimentară pe produsele al căror consum are un impact negativ major asupra sănătăţii populaţiei”, arată programul.

VOUCHERE DE VACANŢĂ, ABIA ÎN 2018

O altă măsură promisă de PSD ăn campania electorală, de acordare a unui tichet de vacanţă fiecărui bugetar în acestan,este modificată semnificativîn noua variantă a programuluide guvernare.

Noul program indică aplicarea măsurii abia în 2018.

„Toţi salariaţii din sistemul public vor beneficia de un voucher de vacanţă în valoare de 1.450 lei valabil până la finalul anului 2018. Acordarea acestora se va face fie în 2017, fie in 2018 de fiecare ordonator de credit în funcţie de solicitările angajaţilor, dar şi de disponibilităţile financiare ale institutie pentru 2017”, arată documentul.

PSD primite, în schimb, că bugetele instituţiilor publice „vor cuprinde obligatoriu, începând cu 2018, alocări financiare pentru dotarea şi îmbunătăţirea condiţiilor de lucru pentru cei aflaţi în slujba statului”.

NOU FOND DE DEZVOLTARE AL STATULUI, PE LÂNGĂ CEL PROPUS INIŢIAL

Principala măsură pentru stimularea investiţiilor publice prevăzută în programul iniţial de guvernare era crearea unui Fond Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI), alcătuit, în principal, din companiile de stat profitabile, a cărui valoare va depăşi 10 miliarde euro la orizontul anului 2020.

Măsura este deja în întârziere, însă este păstrată în noul program.

Fondul va folosi veniturile din dividende ale acestor companii, dar va strânge fonduri şi din emisiuni de obligaţiuni sau din vânzarea de active neperformante precum case de odihnă şi hoteluri.

Cele mai mari investiţii ale FSDI, de 3,5 miliarde euro, în următorii patru ani ar urma să se realizeze în sănătate, sector în care PSD promite construcţia unui spital republican şi a opt spitale regionale.

Alte 3 miliarde de euro vor fi folosite pentru construcţia de autostrăzi şi căi ferate rapide care nu pot fi finalizate sau demarate din fonduri europene până în 2020.

Marea noutate a noului program de guvernare este crearea unui sal doilea fond.

„Alături de FSDI, cel târziu în primul trimestru din 2018, se va crea un Fond Naţional de Dezvoltare (FND), care va cuprinde companii unde statul deţine participaţii şi care în prezent sunt administrate de AVAS, dar şi companii de stat care nu vor putea fi incluse în FSDI din cauza interdicţiei europene, care stipulează faptul că în unele cazuri, companiile de producţie şi distribuţie nu pot fi administrate de aceeaşi enitate, evitânduse în acest fel comportamentul de monopol”, arată documentul.

Astfel, Transelectrica şi Transgaz vor fi administrate şi deţinute de FND, iat Hidroelectrica sau Romgaz de către FSDI, iar AVAS se desfiinţează.

„Ca şi FSDI, FND va rămâne pe toată perioada de funcţionare în proprietatea exclusivă a statului român”, mai prevede documentul.

100.000 DE MAŞINI ELECTRICE ÎN 3 ANI

Una dintre promisiunile neobişnuite din noul program de guvernare este ţintă extrem de ambiţionasă de stimulare a vânzărilor de maşini electrice prin programul Rabla.

„Vom extinde şi Programul Rabla destinat achiziţiei de maşini electrice astfel încât, în perioada 2018-2020, peste 100.000 de români să beneficieze de acest program şi să-şi achizitioneze o maşină electrică. Valoarea voucherelor pentru o maşină electrică va fi de 10.000 euro”, prevede programul.

PSD promite şi extinderea programului pentru finanţarea staţiilor de alimentare pentru maşini electrice astfel încât, la 1 ianuarie 2020, să fie funcţionale cel putin 20.000 de puncte de alimentare instalate în reţea în România.

În prezent, în România există doar câteva sute de maşini electrice şi hibrid şi câteva zeci de staţii de alimentare pentru maşini electrice.