Raport de admitere în Comisia Iordache pentru proiectul Legii privind statutul magistraţilor. Legea va fi votată marţi în Senat

Publicat: Luni, 18 Decembrie 2017 22:30 // Actualizat: Luni, 18 Decembrie 2017 22:30 // Sursa: romaniatv.net

Comisia specială pentru legile Justiţiei a adoptat, luni seară, după aproximativ nouă ore de dezbateri, Raport de admitere, cu amendamente, la proiectul de modificare a Legii 303/2004 privind Statutul magistraţilor. Raportul va intra marţi la votul final în plenul Senatului, care este Cameră decizională.

Raportul a fost adoptat cu 12 voturi "pentru”, 6 voturi "împotrivă”, din partea reprezentan'ilor PNL şi USR, şi o abţinere, potrivit News.ro.

Raportul va intra marţi la votul final în plenul Senatului, care este Cameră decizională.

Comisia parlamentară specială pentru modificarea legilor justiţiei a adoptat, luni, un amendament la legea privind statutul magistraţilor care prevede că preşedintele României poate refuza, motivat, o singură dată numirea şefilor Parchetului General, DNA şi DIICOT.

Amendamentul a fost propus de senatorul Şerban Nicolae la Legea 303/2004.

Până acum, preşedintele ţării nu era limitat la un singur refuz.

Citeşte şi: Comisia Iordache: Preşedintele României poate refuza o singură dată, motivat, numirea şefilor Parchetului General, DNA şi DIICOT

Comisia a mai adoptat un amendament al PSD prin care s-a eliminat proba scrisă de la promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Potrivit noilor reglementări, proba pe care candidatul o va susţine în faţa Secţiei de judecători a CSM este un interviu.

Parlamentarii au adoptat şi un amendament al senatorului PSD Şerban Nicolae potrivit căruia informaţiile referitoare la magistraţi, cooperarea între instituţii, procedurile judiciare constituie informaţii de interes public, cu excepţia celor pentru care legea prevede caracter nepublic.

"Informaţiile care privesc statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară şi funcţionarea CSM, cooperarea instituţională între instanţe şi parchete, pe de o parte, şi orice altă autoritate publică, pe de altă parte, precum şi procedurile judiciare constituie informaţii de interes public, cu excepţia celor pentru care legea prevede caracterul nepublic", arată amendamentul aprobat în comisia specială la Statutul judecătorilor şi procurorilor.

A fost modificat astfel textul adoptat de plenul Camerei Deputaţilor care prevedea că, "prin derogare de la orice alte legi ori prevederi, informaţiile, deciziile, hotărârile, protocoalele, ordinele şi orice alte acte emise sau co-semnate de CSAT sau un serviciu de informaţii care privesc sau au legătură cu justiţia sunt informaţii de interes public".

Un alt amendament stabileşte ca soluţiile adoptate de un procuror să poată fi infirmate de procurorul ierarhic superior, "dacă acesta le apreciază ca fiind nelegale sau netemeinice".

La articolul 23 s-a introdus un nou alineat, cu următorul cuprins: "Judecătorii şi procurorii stagiari nu au dreptul să dispună măsuri privative sau restrictive de libertate". Amendamentul a aparţinut PSD.

Hotărârile Secţiilor pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare fără parcurgerea procedurii prealabile, au mai decis luni parlamentarii Comisiei speciale pentru legile Justiţiei.

Citeşte şi: Proteste în Capitală şi mai multe oraşe din ţară faţă de legile justiţiei. Curtea de Apel Bucureşti se delimitează de acţiune

De asemenea, senatorii şi deputaţii comisiei au adoptat un amendament al AMR şi UNJR, preluat de PSD şi ALDE, conform căruia "hotărârile secţiilor pot fi atacate cu recurs la secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel în termen de 15 zile de la comunicare, fără parcurgerea procedurii prealabile. Hotărârea Curţii de Apel este definitivă".

În prezent, hotărârile secţiilor pot fi atacate la plenul Consiliului Superior al Magistraturii, iar hotărârile plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca instanţă de judecată, sunt definitive şi irevocabile.

Parlamentarii au mai adoptat introducerea unor alineate noi, la articolul 82, preluate ca amendamente de UDMR.

Conform primului dintre acestea, "dacă prin aplicarea alin.(2) ar rezulta două pensii speciale, atunci magistratul trebuie să aleagă dintre ele, iar până la împlinirea vârstei de 65 de ani pensia nu poate fi cumulată cu salariul".

Potrivit celui de-al doilea alineat, pensiile speciale prevăzute art. 81 respectiv art. 82 nu pot fi cumulate cu alte pensii/indemnizaţii speciale/de serviciu.

UDMR motivează aceste modificări prin dorinţa de a preveni cumularea mai multe pensii speciale, "respectiv posibilitatea ca înainte de vârsta generală de pensionare magistratul, care are dreptul să se pensioneze la o vârstă sub aceasta şi să îşi continue activitatea, să cumuleze salariul cu pensia specială, ceea ce în alte situaţii este interzisă".

Totodată, membrii Comisiei speciale pentru legile Justiţiei au decis, luni, că răspunderea statului nu înlătură răspunderea civilă, penală sau disciplinară a judecătorilor şi procurorilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă. Există gravă neglijenţă atunci când judecătorul sau procurorul nesocoteşte din culpă, în mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil, normele de drept material ori procesual.

Parlamentarii au mai decis că nu este îndreptăţită în repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit la săvârşirea erorii judiciare de către judecător sau procuror. Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se va îndrepta cu acţiune împotriva Ministerului Finanţelor Publice. Competenţa soluţionării acţiunii civile revine tribunalului în a cărui circumscripţie domiciliază reclamantul.

Plata de către stat a sumelor datorate cu titlu de despăgubire se efectuează în termen de cel mult şase luni de la data comunicării hotărârii judecătoreşti definitive.

Potrivit unui alt amendament, în termen de două luni de la comunicarea hotărârii definitive pronunţate în activitatea prevăzută de alin. 4, Ministerul Finanţelor Publice va sesiza Inspecţia judiciară în vederea constatării existenţei relei-credinţe sau gravei neglijenţe a judecătorului sau procurorului care a săvârşit eroarea judiciară, potrivit procedurii prevăzute de dispoziţiile Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Pe de altă parte, parlamentarii din comisie au respins mai multe amendamente depuse de USR, printre care şi cel referitor la eliminarea separării carierei judecătorului de procuror.

Amendamentele aduse la proiectul Legii 303/2004 privind statutul magistraţilor urmează să fie supuse votului plenului Senatului.

Legile justiţiei au intrat, luni, într-o procedură accelerată de dezbatere şi vot, fiind posibil ca până miercuri sau joi să fie aprobate toate cele trei proiecte. Rapoartele şi pentru dezbaterea din plenul Senatului vor fi făcute tot de Comisia specială condusă de Florin Iordache.

Biroul Permanent al Senatului a aprobat joi o procedură de urgenţă accelerată pentru dezbaterea legilor justiţiei în forul decizional: parlamentarii au avut termen de depunere a eventualelor amendamente până luni dimineaţă la ora 9.00 la legea privind organizarea judiciară şi cea privind funcţionarea CSM, comisia specială trebuind să elaboreze raportul în maximum 24 de ore, până marţi dimineaţa la ora 9.00.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat săptămâna trecută cele trei legi ale Justiţiei: luni a fost dat votul final pe legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, iar miercuri au fost votate legea 304/2004 privind organizarea judiciară şi legea 317/2004 privind funcţionarea CSM.

Senatul este forul decizional în cazul tuturor celor trei acte normative.

Comenteaza // Vezi comentarii
        Citeste mai mult despre:   
comisia iordache legile justitiei statutul magistratilor
Daca ti-a placut articolul, urmareste RomaniaTV.NET pe   facebook facebook sau  twitter twitter.
1
EUR
4.6618
RON
18 Jun
noapte 17 °
zi 28 °
Ultimele joburi adaugate
24 H