Efectele profunde ale îmbătrânirii populației și contractării forței de muncă asupra sistemelor suprasolicitate de pensii de stat în Europa de Est și țările Asiei Centrale necesită reforme semnificative, menționează noul raport al Băncii Mondiale, potrivit worldbank.org.

În cazul în care reforme esențiale ale sistemelor de pensii nu vor fi realizate, tinerii și persoanele în etate sărace vor avea de suferit cel mai mult de pe urma incapacității sistemelor de pensii de stat de a asigura protecția veniturilor de bază după pensionare.

Alte Articole

Clipe de coșmar trăite de Ramona Olaru în Egipt! Și-a pierdut ...

Reacția incredibilă a unei cliente supărate pentru că nu ...

România, pe primul loc în UE la incidenţa şi mortalitatea ...

Raportul constată că majoritatea sistemelor de pensii au atins deja „maturitatea”, cu mici posibilități de a extinde numărul de contribuabili din cauza populației apte de muncă stagnante și în declin. Declinul populației apte de muncă cauzează piramida tradițională a populației – câteva persoane în etate la vârful piramidei și un număr mare de persoane apte de muncă la baza piramidei – inversată, cu un număr mic de persoane apte de muncă aflate la baza piramidei și un număr mare de pensionari aflați în limitele superioare ale piramidei.

„Țările în curs de dezvoltare din Europa și Asia Centrală au fost printre cei mai activi reformatori din lume, adoptând mai multe scheme de pensii noi, precum sunt sistemele de puncte în Serbia și Croația, conturile noționale în Letonia și Polonia, prestațiile universale în Georgia, Kazakhstan și Kosovo, și conturile de economii individuale în Estonia, România, Macedonia și Federația Rusă„, a relatat vicepreședintele Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală Laura Tuck.

Raportul constată că țările în tranziție din Europa și Asia Centrală, inclusiv Turcia, au realizat eforturi substanțiale în ultimii 20 de ani în reformarea sistemelor de pensii, în scopul de a le alinia la noile realități sociale și economice ale economiilor de piață. Cu toate acestea, în condițiile creșterii economice sporite la mijlocul anilor 2000, unele țări au sporit generozitatea pensiilor în funcție de veniturile lor mai mari. Criza financiară a lăsat aceste țări cu venituri reduse și prestații de pensii majorate, fapt ce a condus la inversarea reformelor sistemelor de pensii. De exemplu, unele țări au desființat conturile de economii individuale pentru a compensa deficitul de venituri, cu riscul compromiterii și mai mari a viabilității și caracterului adecvat al pensiilor pe termen lung.

„Sistemele de pensii nu mai pot promite prestații generoase numărului de pensionari în ascensiune. Creșterea speranței de viață, declinul abrupt al fertilității și emigrarea sporită au contribuit la compromiterea acoperirii financiare a multor sisteme de pensii,” a declarat vicepreședintele Băncii Mondiale pentru reducerea sărăciei și management economic Ana Revenga în cadrul discursului introductiv la eveniment.