Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a judecat vineri cererea procurorilor DNA de arestare preventivă în cazul Alina Bica, Adriean Videanu, Alin şi Dorin Cocoş, precum şi Ionuţ Mihăilescu, în cel de-al doilea dosar al fostului şef DIICOT disjuns din cel privind retrocedările ANRP.

Apărare favorabilă

Alte Articole

De ce nu este deschis sicriul lui Costel Corduneanu? Este acoperit ...

Doi ingineri de la Electrica Oradea, trimişi în judecată pentru ...

Cătălin Cherecheș rămâne în închisoare pentru a ispăși ...

Potrivit documentului, având în vedere relaţia existentă între Ionuţ Mihăilescu, care fusese consilierul acesteia, şi şeful DIICOT la acea dată, omul de afaceri Ovidiu Tender i-a cerut sprijinul magistratului prin intermediul primului, în vederea formulării unei apărări favorabile, luând în considerare că Alina Bica a fost cea care a instrumentat dosarul şi a dispus trimiterea în judecată a acestuia – rechizitoriul nr.692/P/2005 din 24 august 2006 al DIICOT.

Procurorii susţin că, pentru promisiunea sprijinului ce urma să-i fie acordat de Bica în instanţă pentru Tender, Ionuţ Mihăilescu, angajat al SC Prospecţiuni SA, firmă deţinută de omul de afaceri, a beneficiat de un card în care îi erau virate diferite sume de bani şi beneficia şi de acordarea acţiunilor de la firma SC Upruc SA prin intermediar sub forma vânzării de acţiuni.

Măsuri abuzive

Probele administrate în cauză până în acest moment al cercetărilor vizează modul în care procurorul şef al DIICOT, Alina Bica, după preluarea funcţiei, în 2013, în urmărirea intereselor inculpatului Tender, de a nu fi condamnat la o pedeapsă cu executare, a dispus măsuri abuzive care să direcţioneze concluziile şi poziţia judiciară a DIICOT în faţa instanţei de judecată de o manieră în care acesta să nu fie pasibil de o pedeapsă cu închisoarea cu executare în regim de detenţie.

„Practic, odată ce a ajuns la conducerea instituţiei publice, Bica a înţeles să subordoneze instituţia pe care o conduce interesului inculpatului Tender în cauza ce forma obiectul dosarului nr.28726/3/2006 al Tribunalului Bucureşti şi în acest scop a dispus măsuri concrete în scopul determinării procurorilor ca, fără nicio rezervă, să pună concluzii contrare gravităţii faptelor dovedite prin probe. Pentru a avea certitudinea şi a se asigura că dispoziţia sa abuzivă, flagrant nelegală va fi executată de către procurorii din subordine i-a determinat să încheie un document scris, un proces-verbal, să-şi asume prin semnătură că vor proceda conform celor dispuse de Bica Alina Mihaela. Deşi i s-a spus de către procurori că trebuie să lase instanţa de judecată să decidă, spunându-i, totodată, că Iancu Alexandru, în dosar de acelaşi gen, a primit o pedeapsă de 11 ani închisoare. Replica Alinei Bica a fost către procuror: ‘nu eşti de acord cu mine?’ „, se spune în referat.

În document se precizează că referatul aşa cum a dorit Alina Bica nu a fost depus în instanţă, prin diligenţa procurorilor de pe judiciar, şi că ulterior instanţa l-a condamnat la pedeapsă cu executare.

Acţiunile lui Videanu

De asemenea, Fosta şefă a DIICOT Alina Bica l-a ajutat pe Adriean Videanu „să-şi pună la adăpost” acţiunile pe care acesta le deţinea la SC Titan Mar SA, prin ridicarea abuzivă a sechestrului instituit de procurori în dosarul Romgaz.

Potrivit referatului DNA, pe 24 septembrie 2013, procurorul DIICOT Valentin Trif a dispus în dosarul Romgaz sechestru asigurator asupra bunurilor imobile deţinute de Adriean Videanu până la concurenţa sumei de 277.000.000 lei, inclusiv asupra a 80 de acţiuni deţinute de acesta la SC Titan Mar SA.

Videanu era cercetat în acest dosar alături de alte persoane pentru punerea în pericol a sistemului energetic naţional pe segmentul gazelor naturale.

În perioada următoare, cu ajutorul Alinei Bica, Adriean Videanu a reuşit să înstrăineze acţiunile pe care le deţinea la Titan Mar SA, operaţiune facilitată şi de faptul că, înainte de impunerea sechestrului, fostul ministru al Economiei a făcut demersuri pentru transformarea celor 80 de acţiuni nominative, pe care le deţinea, în acţiuni la purtător.

DNA mai arată că, după ce a fost pus sub acuzare în dosarul Romgaz, Adriean Videanu a făcut mai multe plângeri la DIICOT împotriva instituirii sechestrului, toate fiind însă respinse.

Ridicarea sechestrului

Cu toate acestea, la data de 25 februarie 2014, prin ordonanţa nr.265/II/2/2014, procurorul şef al DIICOT Alina Bica, deşi nu avea competenţa, a admis o plângere depusă de Videanu şi a dispus ridicarea sechestrului pe acţiuni.

„În motivarea soluţiei dispuse în mod abuziv, deoarece numita Bica Alina nu avea competenţa soluţionării acestei plângeri, potrivit normelor de competenţă, a reţinut şi şi-a însuşit afirmaţiile numitului Videanu Adriean – în sensul că nu mai era proprietar al acţiunilor la purtător la data când a fost instituit sechestrul asigurator şi a ridicat măsura asiguratorie, favorizând persoana cercetată”, se arată în referatul DNA.

„Probatoriul administrat până în acest moment al urmăririi penale şi succesiunea măsurilor dispuse relevă că numai datorită exercitării abuzive a atribuţiilor de serviciu, prin încălcarea flagrantă şi grosolană a normelor de competenţă, de către numita Bica Alina Mihaela, a fost posibilă favorizarea persoanei cercetate Videanu Adriean, care şi-a ‘pus la adăpost acţiunile’ de o eventuală răspundere pe latură civilă”, mai spun procurorii DNA.

ANRP

Alina Bica venea foarte des la ANRP şi insista pentru convocarea Comisiei centrale, deşi acest lucru nu era posibil, iar în discuţiile pe care le purta în cadrul instituţiei susţinea că ea va suferi personal repercusiuni, respectiv că ”îi vor rupe capul alţii”, se arată în referatul DNA cu propunerea de arestare preventivă.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a judecat vineri cererea procurorilor DNA de arestare preventivă în cazul Alina Bica, Adriean Videanu, Alin şi Dorin Cocoş, precum şi Ionuţ Mihăilescu, în cel de-al doilea dosar al fostului şef DIICOT disjuns din cel privind retrocedările ANRP.

Potrivit documentului, unul dintre martori a arătat că Alina Bica venea foarte des în cadrul instituţiei şi insista pentru întrunirea Comisiei centrale, deşi nu putea fi convocată.

„În cadrul instituţiei circulau mai multe zvonuri, în sensul că lista cu dosarele care urma să intre în următoarea şedinţă a C.C.S.D. conţinea câteva dosare ‘sensibile’, având în spate nume din sfera politicii. În decembrie 2011, în biroul de la ANRP s-a aflat inculpata Bica Alina, care era foarte nervoasă şi speriată, încercând să convingă pe cei din ANRP să convoace mai repede comisia. În cadrul acestei discuţii Alina Bica a făcut mai multe reproşuri, având următoarea remarcă: ‘cum pot eu să mă duc la Elena şi să-i spun că am pus o dezaxată la ANRP?’, susţinând totodată că datorită acestui fapt, de neconvocare a comisiei, va suferi ea personal repercusiuni, respectiv că ‘îi vor rupe capul alţii'”, se arată în document.

Convocarea comisiei

Cu prilejul unei întâlniri, se precizează în referat, între Alina Bica şi Ionuţ Mihăilescu, pe de o parte, şi un conducător al ANRP, fostul şef DIICOT ar fi susţinut că vor avea de suferit grav din partea altor persoane, în acest context menţionând pe un anume ‘DORIN’, precizând totodată: ”Voi chiar nu înţelegeţi că-mi rup capul ăştia dacă nu e convocată comisia?”.

„În acelaşi context, atât Bica, cât şi Mihăilescu şi-au reluat presiunile, iar Mihăilescu a precizat că ‘dacă ei şi-o vor lua, ne-o dau şi nouă în forward’, motivând că sunt prea mici pentru a se pune cu alţii. ‘voi nu înţelegeţi că mă distrugeţi, îmi rup capu, nu vă daţi seama?’ „, se mai spune în document.

Conform susţinerilor din dosar, Ionuţ Mihăilescu o însoţea pe Alina Bica la ANRP, deşi nu era angajat al instituţiei, şi asista la discuţiile prin care aceasta forţa convocarea şedinţei pentru ca dosarele sensibile – adică cele pentru care se lua mită şi se realiza traficul de influenţă – să fie urgent aprobate.

De asemenea, anchetatorii susţin că pentru a sublinia modalitatea de mascare a mitei primite sub formă de teren în Snagov este relevantă analiza succesiunii actelor notariale încheiate, persoanele implicate şi declaraţiile martorilor audiaţi care se coroborează între ele.

„Această analiză relevă că în realitate terenul care figurează în acte notariale ca fiind vândut de mama lui Alin Cocoş a fost trecut succesiv prin interpuşi până a ajuns pe numele surorii lui Mihăilescu, o persoană în care acesta avea totală încredere pentru a-şi încredinţa acesteia mita în păstrare şi în ascunzătoare. Rezultă că fiecare din cei implicaţi în acest traseu al banilor şi ‘aranjamentelor infracţionale’ acţionau fără să pună întrebări (unii acţionau fără vinovăţie deoarece o făceau din considerente de ajutor familial – cazul mamei numitului Cocoş Alin, al sorei numitului Mihăilescu Ionuţ) sau pentru că erau parte a unor avantaje anterioare sau ulterioare din alte tranzacţii, întrucât fie că unii acţionau cu vinovăţie sau alţii fără vinovăţie erau beneficiari”, au reţinut procurorii.

Dosarul de la ANRP

Totodată, în referat se face referire şi la faptul că Gheorghe Stelian a mai dat 6 milioane euro lui Dorin Cocoş pentru rezolvarea dosarului de despăgubire de la ANRP.

„Precizez că banii din vânzarea acţiunilor îmi erau viraţi de către SIF-urile sau persoanele care achiziţionau acţiunile, în contul meu deschis la Raiffeisen Bank şi, pe măsură ce aceste acţiune erau înstrăinate şi primeam banii, scoteam numerar şi aproximat 6 milioane euro, i-am dus-o lui Cocoş Dorin. Precizez că aceşti bani i-am dus numitului Cocoş Dorin într-un interval de câteva luni, procedura de cumpărare a acestor acţiuni fiind mai greoaie la acea vreme şi, de fiecare dată, i-am predat în ambalajul oferit de bancă, la biroul acestuia din incinta EUROHOTEL, pe Bld. Mareşal Averescu din Bucureşti”, susţine acesta, potrivit referatului DNA.