Propunerea de înlocuire a „Religiei” cu „Etica și cultura civică” îi aparţine deputatului Remus Cernea, iar proiectul propus de acesta a trecut tacit de Camera Deputaţilor, însă Senatul este forul decizional. Miercuri, 15 octombrie 2014, a expirat termenul până la care Camera Deputaților se putea pronunța pe această propunere legislativă.

Remus Cernea amendează legea care, la articolul 18, prevede că religia este disciplină şcolară, iar la „solicitarea scrisa a elevului major, respectiv a parintilor sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor, elevul poate sa nu frecventeze orele de religie”

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Elevii care promovează examenul de Bacalaureat ar putea susține ...

Reguli noi pentru gradația de merit 2024. Vezi calendarul și ...

În forma adoptată tacit în Camera Deputaţilor, art. 18 din Legea Educaţiei se modifică şi înlocuieşte religia cu disciplina „Etică şi cultură civică”.

„Programa disciplinei „Etică şi cultură civică” va consta îndeosebi în prezentarea principalelor doctrine şi valori morale de inspiraţie filosofică, ştiinţifică ori religioasă ale umanităţii, dar şi a unor elemente de cultură civică, conform puterii de înţelegere a elevilor specifice fiecărei perioade de şcolarizare. Scopul disciplinei „Etică şi cultură civică” este de a cultiva spiritul critic, raţionalitatea şi empatia în măsură să dezvolte un aparat critic de judecată morală propriu fiecărui elev, dar şi acela de a prezenta drepturile omului şi reperele instituţionale şi valorile fundamentale ale unei societăţi deschise şi democratice”, prevede proiectul.

Monica Macovei: Religia nu are ce căuta în școli. Lasă copilul să-și aleagă singur religia

În plus, se arată în proiect, „elevilor aparţinând cultelor recunoscute de stat, indiferent de numărul lor, li se asigură dreptul constituţional de a participa la ora de religie, ca disciplină facultativă, conform confesiunii proprii, la solicitarea scrisă a părinţilor ori a acelora dintre elevi care au împlinit vârsta de 16 ani.”

„Nimeni nu poate fi obligat să asiste la orele facultative de religie împotriva voinţei sale ori a fără a exista o cerere expresă prevăzută de Art. 18, alin. (4). La disciplina facultativă „Religie” nu se acordă note, ci calificative care nu sunt luate în considerare la media generală. Manualele şi materialele auxiliare utilizate la orele de religie nu pot conţine afirmaţii cu caracter discriminatoriu ori referiri jignitoare la adresa altor culte sau persoane fără religie. Disciplina facultativă „Religie” poate fi predată numai de personalul didactic calificat conform prevederilor prezentei legi şi abilitat în baza protocoalelor încheiate între Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi cultele religioase recunoscute oficial de stat”, mai prevede proiectul.

Iniţiatorul legii, Remus Cernea, explică, în expunerea de motive, diferenţa dintre materie opţională şi materie facultativă: materia opţională poate fi aleasă dintr-o listă, elevul fiind obligat să aleagă dintre acestea, în timp ce materia facultativă, cum ar deveni religia, poate fi urmată sau nu, la libera decizie a părinţilor sau elevilor.

„Religia va rămâne şi poate fi urmată, la cerere, de către orice elev, ca disciplină facultativă„, spune Cernea.

„Din punctul meu de vedere, orele de religie nu ar trebui predate în mod confesional în şcolile publice, întrucât atunci ele ar reprezenta ore de îndoctrinare religioasă. (…) Îndoctrinarea intensă din şcoli i-a făcut pe unii copii să ajungă, traumatizaţi, la psiholog. Alţii au dezvoltat comportamente intolerante faţă de minorităţile religioase ori cele sexuale. Nu puţini s-au lăsat impresionaţi de poveştile din Biblie despre originea lumii şi a oamenilor, astfel că doar 14% dintre elevii din clasele VIII-XII consideră evoluţionismul corect şi 73% creaţionismul, conform unui studiu efectuat la iniţiativa Guvernului României acum câţiva ani”, explică Cernea.

Victor Ponta este împotriva scoaterii religiei din şcoli ca disciplină opţională

Premierul Victor Ponta declara, în septembrie, că Religia trebuie să rămână materie opţională în şcoli, pronunându-se împtriva introducerii acesteia ca disciplină obligatorie.

„Nu, obligatorie nu. Nu cred în general în foarte multe lucruri obligatorii. Dar în acelaşi timp ideea că să o scoatem cu totul – sunt total împotrivă. (…) Eu cred că religia – şi aici nu vorbesc de ortodoxie, catolicism, Islamul, orice religie – are un set de valori, un set de valori etice pe care eu cred că niciunul nu le contestă: să nu furi, să nu ucizi, să nu minţi, să-ţi respecţi părintele. Ori, dacă aceste valori pentru nişte tineri care din ce în ce mai mult sunt educaţi de internet, nu de părinţi, că părinţii muncesc, bunicii nu mai au timp, dacă reuşim încet-încet să-i facem să rămână aderenţi la aceste valori pe care religia le promovează, e un lucru foarte bun„, susţinea Ponta.

Premierul explica că studiul neobligatoriu al Religiei în şcoală reprezintă o opţiune a sa.

„Opinia mea este că , fără a-l transorma într-un bigot pe copilul meu care merge la şcoală, dacă participă neobligatoriu, opţional, la ora de religie, îl ajută la dezvoltarea valorilor etice ale caracterului său. E o opţiune. Eu am această opţiune”, spunea Ponta.

 În schimb, Monica Macovei s-a pronunţat împotriva studierii religiei în şcoli.

„Religia nu are ce căuta în școli, ci istoria religiilor ar trebui să fie introdusă. Lasă copilul să-și aleagă singur religia și dă-i istoria religiilor, care reprezintă de fapt istoria umanității, e multă cultură generală acolo”, declara Macovei.

RELIGIA ÎN ŞCOLI. Ce spun PSIHOLOGII despre modul cum trebuie predată materia. Poziţia Bisericii

Psihologii spun că important este modul în care îi sunt transmise elevului informaţiile. „Sunt multe concepţii în creştinism care sunt productive şi care sunt cumva de urmat în orice fel de societate, însă modalitatea în care ele sunt lansate şi explicate este destul de viciată şi cumva se uită din esenţa conceptelor. Important e cum predăm, respectiv cum ajunge mesajul la elevi. Polemica nu se pune pe ideea de „oare e bine sau nu e bine”, ci ce conţinut predau, cum transmit lucrul acesta. 

Informaţia poate să se transmită foarte corect şi obiectiv, lăsându-i copilului libertatea de a alege ce să urmeze din ea şi ce nu, evident cu nişte îndrumare dacă vorbim de copii mai mici. Fiecare copil trebuie să aibă un set de principii şi de reguli interne după care să se ghideze şi religia are la bază nişte lucruri care motivează şi îndrumă către zona asta de moralitate. Religia este o istorie foarte bogată şi e bine să ştie anumite lucruri copiii, să fie informaţi, să poată alege şi să ştie că ei îşi ghidează destinul„, a declarat, pentru RomaniaTV.net, psihoterapeutul Alina Plăişeanu.