Ministerul Finanțelor de la Chișinău anunță că la baza acestor decizii a stat lipsa unui program de colaborare între Guvernul Republicii Moldova și Fondul Monetar Internațional: Este vorba de „evoluțiile macroeconomice, insuficiența surselor interne (inclusv din privatizare) și externe (inclusiv împrumutul Băncii Mondiale) de finanțare a deficitului bugetar. S-a ajuns aici, deoarece guvernul lui Chiril Gaburici a demisionat, iar guvernul provizoriu, condus de ministrul de Externe, Natalia Gherman, nu este abilitat cu dreptul de a iniția procedura de rectificare a bugetului de stat. La această chestiune se va putea reveni numai după învestirea unui nou guvern și reluarea consultărilor cu FMI."

Natalia Gherman a menționat că informaţiile oferite de Ministerul Economiei şi Ministerul Finanţelor relevă că economia moldovenească trece printr-o serie de dificultăţi. Este vorba de reducerea comerţului şi creşterea inflaţiei, potrivit publika.md.

Experții în economie anticipează intrarea Moldovei în default până în luna noiembrie 2015. Treptat, potrivit lor, nu vor mai putea fi achitate pensiile și salariile. Chiar dacă un nou guvern pro-european va fi învestit rapid, negocierile cu FMI abia dacă vor fi reluate în luna octombrie. De regulă, acestea durează 3-4 săptămâni, iar după semnarea unui nou memorandum, banii nu vin imediat.

Citeşte şi Alegerile locale din Republica Moldova au confirmat victoria proeuropenilor

Potrivit economistului Roman Chircă, Ministerul Finanțelor confirmă faptul că Moldova intră într-o criză profundă: „Este pentru prima dată când avem o confirmare oficială a crizei profunde a finanțelor publice, iar această scrisoare recunoaște faptul că lipsa finanțării externe nu este singura cauză a neexecutării bugetului. Din păcate, nu cunoașteam situația reală, fiindcă Ministerul Finanțelor nu dă detalii, iar problema se focalizează pe achitările de salarii și cheltuielile instituționale”, susține Roman Chircă. care avertizează că neexecutarea bugetului de stat va avea consecințe grave, „deoarece din mijloacele care erau direcționate pentru proiecte de infrastructură, indirect, erau efectuate cheltuieli, inclusiv salariale, care alimentau economia”.

Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și Uniunea Europeană au recomandat insistent în ultimele săptămâni, autorităților de la Chișinău, lichidarea celor trei bănci („Banca de Economii”, „Banca Socială” și „Unibank”) prin intermediul cărora, în noiembrie 2014, s-a furat 1 miliard de dolari din sistemul bancar al țării. „Lichidarea urgentă a celor trei bănci problematice este unica decizie rațională pentru depășirea crizei de pe piața bancară”, a reiterat marți șefului Delegației UE în Republica Moldova, Pirkka Tapiola.

Miercuri, la o întrevedere de rămas bun cu ocazia încheierii misiunii la București a ambasadorului moldovean Iurie Reniță, șeful diplomației române Bogdan Aurescu a menționat că autorităţile de la Chişinău trebuie să aprofundeze reformele, în special cele cu relevanţă directă asupra consolidării statului de drept, şi să implementeze riguros Acordul de Asociere UE - Republica Moldova. Bogdan Aurescu a arătat că aplicarea reformelor necesită stabilitate politică şi un executiv solid. El a îndemnat la formarea rapidă a unui nou guvern la Chişinău, care să se bucure de stabilitate şi să susţină eficient parcursul european al țării.