Româncă, acuzată în Canada că şi-a răpit copilul, îi cere ajutorul lui Iohannis. Vezi ce mesaj i-a trimis

Anamaria Nedelcu, mama care a fost arestată ieri fiind acuzată ca şi-a răpit fiul din Canada, a transmis un memoriu Administraţiei Prezidenţiale, prin care îi cere preşedintelui Klaus Iohannis să “verifice modul în care autorităţile statului îi asigură beneficiul drepturilor constituţionale”.

14 apr. 2016, 07:02
Româncă, acuzată în Canada că şi-a răpit copilul, îi cere ajutorul lui Iohannis. Vezi ce mesaj i-a trimis

Anamaria Nedelcu, femeia acuzată în Canada că şi-a răpit copilul, va fi arestată preventiv în vederea extrădării, a decis miercuri Curtea de Apel Bucureşti, hotărârea fiind executorie însă nu şi definitivă.

 
Vezi ce i-a scris femeia preşedintelui Iohannis

CATRE PRESEDINTELE ROMANIEI DOMNUL KLAUS IOHANNIS

 EXCELENTA VOASTRA

Subsemnata NEDELCU ANAMARIA, domiciliata in Bucuresti, Calea Calarasilor, nr 130, sector 3, si adresa de corespondenta in Bucuresti, strada Poenari, nr. 1, bloc 13, scară B, etaj 7, apartament 65, aflata in prezent in stare de arest in Centrul de Retinere si Arestare Preventiva nr. 1 situat in Bucuresti, str.George Georgescu nr.1-3, sector 4, personal si prin avocat Maria Vasii va depun prezentul

MEMORIU

Citeşte şi:  TEROAREA prin care a trecut românca acuzată că şi-a răpit copilul: „Se întorcea de la tată vânăt, schingiuit”

Solicitandu-va sa va exercitati prerogativele de a fi garant al respectarii Constituitiei si garant pentru buna functionare a autoritatilor publice.

In aceasta calitate pe care o detineti va solicit sa verificati modul in care autoritaiile statului imi asigura beneficiul drepturilor constitutionale, mie si copiilor mei.

Sunt obligata sa ma adresez dumneavoastra in acest demers exceptional in urmatoarele imprejurari:

Am fost arestata la data de 13 aprilie 2016 de catre un judecator din cadrul Curtii de Apel Bucuresti Sectia I penala, in vederea extradarii in Canada.  Ma refer la mandatul de arestare provizorie in vederea extradarii nr. 2 din 13.04.2016 emis in dosarul nr. 2559/2/2016/A1, de judecatorul Viorel Adrian Podar.

Ca temei al arestarii domnul judecator Viorel Adrian Podar a precizat art. 201 alin 3 lit b din Codul Penal, retinand imprejurarea ca faptele pentru care autoritatiile canadiene cer extradarea mea au echivalent in acest text de lege din legea penala romana si in infractiunea prevazuta de art 379 alin 1 din Codul penal roman.

Fata de cererea de extradare procurorul din cadrul Parchetului Curtii de Apel Bucuresti prin sesizarea nr. 930/II-5/2016 a inaintat Curtii de Apel Bucuresti punctul de vedere al acestei institutii prin care s-a aratat ca nu sunt indeplinite conditiile legale pentru extradarea mea.

S-a apreciat ca faptele mentionate in cererea de extradare de catre autoritatiile canadiene are echivalent in legea penala romana in art 379 Cod Penal, respectiv nerespectarea masurilor privind incredintarea minorului, fapte pentru care pedeapsa este de pana la 3 luni inchisoare si astfel nu este indeplinita conditia gravitatii pedepsei prevazuta in art 26 din legea 302/2004.

La inceputul sedintei de judecata judecatorul cauzei luand act de pozitia parchetului a inteles sa adauge de la sine o alta incadrare juridica a faptelor intr-o infractiune mai grava, pentru ca astfel sa fie indeplinita conditia gravitatii pedepsei.

De asemenea judecatorul s-a investit din oficiu cu cererea de arestare in vederea extradarii fara a fi investit de catre procuror cu o asemenea cerere.

Aceasta atitudine a judecatorului arata ca avea luata deja decizia de extradare a mea inainte de a incepe judecata.

O sa va prezint in detaliu si alte aspecte legate de aceasta procedura.

Inteleg sa va informez asupra acestor aspecte deoarece am convingerea ca este vorba de o decizie politica, poate o decizie luata din alte interese obscure, si in aceste conditii fiind vorba de o situatie juridica intre state doar excelenta voastra veti avea puterea si curajul de a cere institutiilor statului sa trateze cazul meu cu obiectivitate, pe baza de norme legale fara alte influente politice sau de orice alta natura ar fi ele.

Afirm abuzul si incalcarea drepturilor mele constitutionale raportat la urmatoarele aspecte:

Judecatorul a dispus arestarea mea retinand incadrarea infractiunilor potrivit legii penale romane ca infractiunea de lipsire de libertate a unui minor cu referire la art 201, si nerespectarea masurilor privind incredintarea minorului desi procurorul in cererea inaintata Curtii de Apel Bucuresti a calificat juridic fapta potrivit legii penale romane in infractiunea prevazuta de art 379 Cp, respectiv nerespectarea masurii privind incredintarea minorului.

Judecatorul a preluat astfel o acuzatie pentru care Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti nu a sesizat instanta.

Se observa ca legea speciala in materie (Legea 302/2004) desemneaza ca unica autoritate careia ii revine competenta sa inainteze cererea de extradare (implicit cererea de arestare in vederea extradarii) pentru situatia in care o persoana este solicitata la extradare in vederea urmaririi penale NUMAI PARCHETUL DE PE LANGA CURTEA DE APEL BUCURESTI. Ca atare numai aceasta institutie putea sa efectueze procedura verificarii regularitatii cererii de extradare si avea competenta de a califica fapta potrivit legii penale romane, in cauza de fata Parchetul a calificat fapta ca infractiune prevazuta de art 397 Cp pentru care pedeapsa prevazuta de lege este de la 1 la 3 luni sau amenda.