Salarizarea profesorilor pe baza criterilor de performanţă, respinsă de sindicalişti: Este doar o intoxicare mediatică

Ministerul Educației vrea criterii de performanţă, sindicatele nu. Ioan Drăgan, prim-vicepreşedinte al Federaţiei Sindicatelor din Educaţie Spiru Haret, spune că "acest proiect este doar o intoxicare mediatică pentru a se trage de timp în promulgarea Legii salarizării bugetarilor". De asemenea, Simion Hancescu, liderul Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, critică dur această propunere şi spune că în şcolile din România s-ar isca un război.

27 ian. 2016, 14:59
Salarizarea profesorilor pe baza criterilor de performanţă, respinsă de sindicalişti: Este doar o intoxicare mediatică

Ministrul Educaţiei, Adrian Curaj, este hotărât să introducă mai multe criterii de performanţă în învăţământ, în funcţie de care se vor stabili salariile cadrelor didactice. Veniturile lor vor creşte dacă vor avea programe de studii suplimentare faţă de calificarea iniţială, diplomă de doctor, participarea la atragerea de finanţări extrabugetare pentru unitatea de învăţământ, participarea în comisiile de organizare şi desfăşurare a examenelor şi concursurilor naţionale, participarea la programe şi proiecte educaţionale, centre de documentare şi informare, laboratoare sau participarea în comisii de la nivelul unităţii de învăţământ.

Majoritatea profesorilor se opun categoric iniţiativei, în primul rând din cauză că o astfel de măsură ar otrăvi atmosfera din şcoli. „Salarizarea de bază în funcţie de performanţă ar isca un război în şcolile din România”, spune Simion Hancescu, liderul Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ.

În schimb, Ioan Drăgan, prim-vicepreşedinte al Federaţiei Sindicatelor din Educaţie Spiru Haret, are o interpretare proprie a propunerii Guvernului.

„Am analizat acest subiect şi în şedinţa de la Carei şi este în discuţie şi în şedinţele zonale din Satu Mare şi Negreşti Oaş. Este un punct de vedere conturat deja privind dificultatea unei evaluări corecte şi obiective prin criterii de performanţă. Considerăm că nivelul salariile trebuie să fie acoperit prin legea salarizării şi acesta reprezintă cuantumul minim, de bază. Diferenţierea salarială se poate face prin fonduri de premiere, salarii de merit sau gradaţii de merit. Proiectul avansat de minister cuprinde în mare parte criterii regăsite în gradaţia de merit. Avem practica gradaţiei de merit şi cunoaştem dificultatea ierarhizării dosarelor.

Părerea sindicaliştilor este că acest proiect este doar o intoxicare mediatică pentru a se trage de timp în promulgarea Legii salarizării bugetarilor. Nivelul salariilor din grile este un proiect, aplicarea va fi eşalonată şi condiţionată de fundamentarea în Legea bugetului, deci ca atare mai sunt multe etape până la o creştere reală şi aplicată la nivelul procentelor avansate în media şi aşteptate de sindicalişti. Legea bugetului în baza costului standard acoperă doar parţial în acest an salarizarea, iar banii pentru plata unor sentinţe neplătite nu sunt prevăzuţi”, a încheiat Ioan Drăgan, potrivit informatia-zilei.ro.

Claudia Ana Costea, ministrul Muncii, a declarat, marţi seară, la România TV, că legea salarizării este încă negociată cu sindicatele. Proiectul prevede criterii de performanţă şi de evaluare pentru salariaţii bugetari. În acest sens, ministrul precizează că este nevoie de criterii obiective şi de îndepărtarea subiectivismului la stabilirea salariilor angajaţilor din aparatul bugetar. Claudia Ana Costea a explicat ce se întâmplă cu cea mai aşteptată lege, cea a salarizării unice, dar şi cum va arăta noua lege a pensiilor.

Citeşte şi Hossu: Ministerele trebuie să realizeze calcule pentru corectarea disfuncţionalităţilor identificate

Potrivit ministrului, legea salarizării va include „evaluarea profesională” a angajaţilor bugetari, întrucât se urmăreşte atragerea în sistem a persoanelor calificate, competente.

Ministrul a adăugat că legea salarizării, la care încă se lucrează, va intra în vigoare în 2017. Totodată, Ana Costea a precizat că nu s-a decis dacă creşterea salariilor cu 12% va fi pe 3 ani sau pe mai mulţi. Ea a menţionat că s-au descoperit „multe inechităţi datorate unor acte normative elaborate şi care nu s-au corelat, fie şi din cauza aplicării greşite a majorării salariilor”.

În plus, ministrul adaugă că proiectul „cea de-a 13 pensie” nu poate fi susţinut în acest an.

Citeşte şi Claudia Ana Costea, anunţuri importante pentru pensionari. Ce se întâmplă cu a 13-a pensie VIDEO

Iată principalele declaraţii făcute la România TV de ministrul Muncii, Claudia Ana Costea:

– A fost a doua zi de negocieri pe proiectul legii salarizării. Potrivit calendarului afişat pe site-ul Guvernului, aceste consultări cu ministerele în cadrul Grupului de Lucru care conţin şi sindicatele au început ieri şi au continuat azi. Mâine e o zi de pauză. Mâine vom asimila rezultatul discuţiilor pe care le-am avut

– Am urmărit care e situaţia reală pe fiecare familie ocupaţională, situaţia posturilor ocupate, posturilor vacante, care reprezintă numărul de persoane şi impactul bugetar pe trepte profesionale

– Aşa cum am specificat în primul memorandum, una dintre disfuncţionalităţile care au generat discriminări în cadrul aceleiaşi categorii profesionale se datorează acestor suprapuneri de gradaţii. Grupul de Lucru vrea să termine negocierile, să vedem care e impactul bugetar.

– Discuţiile şi atitudinea sindicatelor au fost foarte calme, raţionale. Discuţiile se poartă transparent. Am spus că vom face o analiză a impactului bugetar al acestei legi

– Noi nu am decis dacă va fi pe 3 ani sau pe mai mulţi (n.r. creşterea salariilor cu 12 %). În urma celor două zile am constat multe inechităţi datorate unor acte normative elaborate şi care nu s-au corelat, fie şi din cauza aplicării greşite a majorării salariilor

– Avem situaţii în care un debutant are salariul de încadrare mai mare decât al unei persoane cu vechime

– Ideea e să nu pornim de la disponibilizări. Pornim de la o situaţie existenţă

– Criteriile de performanţă reprezintă şi criterii de evaluare. Intenţia noastră e să introducem criterii obiective şi să îndepărtăm subiectivismul. Acesta este prevăzut în Codul Muncii. Aceste criterii au în vedere evaluările profesionale care se vor face fiecărui angajat bugetar. Urmărim să atragem persoanele calificate, competente în sistem

– Din 2017 ar intra în vigoare noua lege a salarizării. Bugetul pe 2016 nu avea în vedere aceste modificări la legea salarizării

Veşti bune privind indemnizaţia pentru creşterea copilului. Ministrul Muncii anunţă schimbări majore pentru părinţi

– Fostul ministru Rovana Plumb mi-a înmânat un proiect al legii salarizare care s-a axat pe grile minime şi maxime şi nu înţeleg de ce dânsa nu l-a promovat. În urma discuţiilor, am constat că nu exista o fundamentare, un calcul de impact economic, aşa că nu am putut să procedez la eliberarea pe circuit a acestui document

– Au avut loc consultări, dar s-a lucrat în grup restrâns. Ministerele nu au fost consultate. Proiectul conţine şi idei bune.

– Eu îi sfătuiesc (n.r. pe tinerii care acceptă să lucreze pe salariul minim pe economie) să îşi exercite drepturile prevăzute în Codul Muncii şi a contractelor colective şi să-şi negocieze aceste salarii

– Orice salariu trebuie să corespundă unor condiţii de studii, vechime, de pregătire.

– Recalcularea e prevăzută să înceapă de la 1 ianuarie. Vreau să îi asigur pe toţi beneficiarii recalculării, pe pensionarii în grupele I şi II de muncă, probabil se vor face o eşalonare a pensiilor. Dacă nu au reuşit să primească din 1 ianuarie, în aceşti doi ani vor primi întreaga sumă

– E foarte greu să ai un nivel de trai decent cu 700 de lei. Am pledat pentru indexarea pensiilor cu 5% pentru că atât a permis bugetul. Vom propune următorului Executiv să se mărească pensiile cu câte procente va fi posibil, pe estimările bugetare pe 2017

– Ministerul Muncii a demarat în acest an măsuri active de punere în aplicare a strategiei, printre acestea se află şi un pachet minim de intervenţie socială. Astfel vom face o evaluare a acestor drepturi de asistenţă socială, raportându-ne la sustenabilitatea economică a bugetului

– Impozitarea pe pensii nu se face la pensiile mici. Pensia constituie un venit şi atunci trebuie impozitat

– E un complex de factori în privinţa deficitului la pensie. Ministerul Muncii are în vedere creşterea ratei de ocupare. În sistemul contributiv e necesar ca tinerii să ocupe locuri de muncă, contribuind la pensii, la fondul de şomaj

– Creşterea natalităţii e o altă prioritate a ministerului. O altă cauză a deficitului pensiilor rezultă şi reducerea cu 5% a contribuţiilor angajatorilor către buget

– În ceea ce priveşte pilonul doi va trebui să lucrăm la planuri de investiţii pentru a spori şi să asigurăm condiţii de trai decente beneficiarilor lor

– Ar fi bine să se realizeze o aşezare a actelor normative în privinţa pensiilor. Cred că salarizarea poate să sprijine o nouă lege a pensiilor care să aşeze, să abroge acest noian de modificări la modificări, care să asigure predictibilitate şi siguranţă

– Anul acesta nu poate fi susţinută proiectul „cea de-a 13 pensie”, din punctul meu de vedere

– Pensiile se impozitează de la 1.050 de lei în sus, iar cu 872 de lei are în vedere reţinerea contribuţiei la asigurările de sănătate

– Anual trebuie indexate indemnizaţiile pentru persoanele cu dizabilităţi. Pe anul 2015 nu am primit care a fost indicele de consum pentru a putea opera această indexare

– Există o initiativă parlamentară care prevede posibilitatea mamei de a sta în concendiu calculată în cuantum de 85% fdin veniturile din ultimele 12 luni, cu un plafon maxim de 3.400. Dacă mama sau tatăl stau în concendiu până la un an beneficiază de un stimulent de 500 de lei

– E posibil să se decidă ca acest concendiu să fie de doi ani. Lucrăm la această iniţiativă. Trebuie să facem cu calcul financiar

– Dacă discutăm de natalitate ne putem gândi că o altă măsură o poate constitui construirea de creşe, grădăniţe care să pemită părinţilor să poată să performeze şi să îmbine în mod eficient viaţa profesioanlă

– Sunt 125000 de persoane care beneficiază de un astfel de concediu, dintre care 13000 de tătici. Majoritatea solicitanţilor doresc să rămână pe o perioadă de doi ani.

Citeşte şi NEREGULI MAJORE la centrele de plasament. Ministrul Muncii: Sunt cămine fără avize ISU VIDEO