Jean-Claude Juncker și-a schițat viziunea asupra viitorului blocului comunitar, estimând că, pe termen lung, „nu va mai fi posibil ca 33, 34, 35 de state să meargă cu aceeași viteză”, astfel că „într-o zi va trebui regândită arhitectura europeană”.

„Cred că, la un moment dat, nu va mai fi posibil ca 33, 34, 35 de state să aibă aceeaşi viteză de integrare şi acelaşi efort politic în aceeaşi direcţie”, a declarat Juncker, miercuri seară, în contextul negocierilor privind reconfigurarea relaţiei Marii Britanii cu Uniunea Europeană.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Klaus Iohannis, cotat cu şanse mari pentru a-i lua locul preşedintei ...

Alina Gorghiu: „Cred că locul Republicii Moldova este ...

„Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană nu se va întâmpla”, dar va trebui să revizuim organizarea, astfel încât unele state membre să adopte anumite politici la viteze diferite, în funcţie de ceea ce vor, a adăugat Juncker. „Mi-am petrecut trei ani din viață pentru a evita un Grexit (ieșirea Greciei din UE) și nu o să petrec încă trei pentru a facilita Brexitul”, a insistat președintele CE.

„Într-o zi, va trebui să reanalizăm arhitectura europeană în sensul în care un anumit grup de ţări să adopte toate sistemele politice, împreună, iar altele să se poziţioneze pe o orbită diferită faţă de nucleu”, a precizat preşedintele Comisiei Europene, marcând o manevră care probabil va fi percepută favorabil la Londra.

Comisia Europeană va prezenta, în primele şase luni ale anului 2016, un proiect privind „drepturi sociale minime, comune, care să fie aplicate în toate statele membre UE”, a precizat Juncker, evocând o măsură care probabil va atrage criticile Londrei.

Declaraţiile lui Jean-Claude Juncker marchează o distanţare clară de linia politică a fostului preşedinte al Comisiei Europene Jose Manuel Barroso, care s-a opus unei Uniuni Europene cu „două viteze”.

Apoi, la sugestia unui invitat din public de a lăsa Marea Britanie să părăsească UE pentru ca blocul comunitar să avanseze mai repede către o Europă federalistă (Marea Britanie dorind o Europă în care statele naționale să fie consolidate), Juncker a apreciat că „nu este momentul să facem teologie instituțională”, asigurând totodată că va încerca să ajungă la un „acord just” cu guvernul de la Londra.