„Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are competenţa exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii şi judecătorii şi procurorii militari, secţia păstrându-şi competenţa de urmărire penală şi în situaţia în care alături de judecători şi procurori sunt cercetate şi alte persoane.

Dosarele aflate în lucru la Direcţia Naţională Anticorupţie şi la alte unităţi de parchet, precum şi dosarele soluţionate până la acestă dată care privesc infracţiuni săvârşite de judecători sau procurori se preiau de către Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie”, a anunţat Biroul de informare şi relaţii publice al Ministerului Public.

Alte Articole

Dana Nălbaru este bucuroasă că a făcut asta cu mâna ei: ...

Cristina Cioran, reacție după confruntarea în instanță cu ...

Procurorul care l-a anchetat pe Traian Berbeceanu a fost achitat ...

Procurorul-şef al noi Secţii este Florena Esther Sterschi, de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. 
În afara Adinei Florea, mai sunt procurori cu functie de execuţie Iuliana Magdalena Olteanu, Codruţa Simina Chindea şi Sorin Eugen Iaşinovschi. Toţi au fost admişi în urma interviului susţinut vineri la CSM, rezultatele fiind anunţate în seara aceleiaşi zile.

Potrivit unor surse judiciare, Adina Florea a fost propusă pentru funcţia de procuror-şef adjunct al acestei secţii. Propunerea a fost făcută de procurorul-şef al Secţiei de investigare a magistraţilor, Florena Esther Sterschi, care a trimis o solicitare în acest sens către CSM.

Preşedintele CSM, Simona-Camelia Marcu, şi-a exprimat convingerea marţi că noua Secţie de investigare a infracţiunilor din justiţie va contribui la asigurarea unei protecţii adecvate a magistraţilor împotriva presiunilor exercitate asupra lor.

„Astăzi, 23 octombrie 2018, s-a operaţionalizat Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, înfiinţată prin Legea nr. 207/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 pentru organizarea judiciară. Procedura de recrutare a magistraţilor procurori, numiţi în cadrul acestei structuri a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, exclude orice ingerinţă exterioară sistemului judiciar, fiind atributul Consiliului Superior al Magistraturii. Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii îşi exprimă convingerea că noua structură specializată va contribui la asigurarea unei protecţii adecvate a magistraţilor împotriva presiunilor exercitate asupra lor, sporind garanţiile de independenţă ale acestora. Aceste garanţii sunt, în egală măsură, premise indispensabile pentru accesul justiţiabililor şi societăţii, în ansamblu, la un act de justiţie realizat doar în litera şi spiritul legii”, se arată într-un comunicat al CSM.

CSM susţine că îşi va asuma în continuare derularea cu responsabilitate a procedurilor de numire a procurorilor în funcţii de conducere şi de execuţie în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, potrivit dispoziţiilor legale.

Guvernul a adoptat în 10 octombrie o Ordonanţă de Urgenţă pentru operaţionalizarea Secţiei pentrtu investigarea infracţiunilor comise de magistraţi, înfiinţată ca urmare a modificării Legii privind organizarea judiciară.

Ministrul Justiţiei preciza atunci că un element de noutate prevăzut de Ordonanţa de Urgenţă este că Secţia pentru investigarea infracţiunilor comise de magistraţi va avea 15 procurori, în condiţiile în care în lege era stipulat că secţia va avea „până la 15 procurori”, formulare care ar fi creat ambiguitate.   

„Dat fiind caracterul provizoriu al concursului organizat în baza acestei OUG, evident ulterior se vor constitui comisiile prevăzute de lege, vor fi ocupate toate cele 15 posturi de procurori necesare bunei desfăşurări. Sigur, după publicarea în Monitorul Oficial, cei interesaţi vor putea lectura şi analiza fiecare prevedere a OUG şi veţi vedea că ea face trecerea între actuala reglementare şi viitoarea reglemnetare, asigurând operaţionalizarea secţiei.Nu se suplimentează schema de personal. Cei 15 procurori sunt selectaţi din sistem, dintre cei actuali. Este vorba doar de o schimbare a competenţei şi locului de muncă. În final, operaţionalizarea secţiei nu schimbă nimic. Aceleaşi dosare se mută din curtea DNA în curtea Ministerului Public. Nu este un plus de activitate. Tutela sub care se desfăşoară activitatea va fi cea a Ministerului Public”, a explicat Toader.

De asemenea, procurorul general, Augustin Lazăr, declara că sunt asigurate toate resursele necesare pentru operaţionalizarea noii secţii.