Şeful PE cere să se voteze în regim de urgenţă propunerea CE prin care România primea 4.646 de imigranţi

Presedintele Parlamentului European, Martin Schulz, le-a cerut europarlamentarilor sa puna pe ordinea de zi in regim de urgenta propunerea Comisiei Europene care stabileste cote obligatorii pentru preluarea a 120.000 de imigranti si refugiati aflati acum in Grecia, Italia si Ungaria, au declarat surse politice pentru HotNews.ro. Aceasta propunere ar obliga Romania sa primeasca inca 4.646 de imigranti, suplimentar fata de cei 1.705 pe care si i-a asumat voluntar.

15 sept. 2015, 20:50
Şeful PE cere să se voteze în regim de urgenţă propunerea CE prin care România primea 4.646 de imigranţi

Astfel, potrivit propunerii Comisiei Europene, Romania ar urma sa primeasca 604 migranti din Italia, 1951 din Grecia si 2091 din Ungaria. Or, Romania a respins deja aceasta propunere a Comisiei Europene prin presedintele Klaus Iohannis, premierul Victor Ponta si ministrul de Interne, Gabriel Oprea.

Saptamana trecuta, Parlamentul European votase deja o prima propunere a Comisiei Europene, care stabilea relocarea a circa 40.000 de imigranti.

CRIZA IMIGRANŢILOR. ACORD la Bruxelles pentru distribuirea a 40.000 de imigranţi. Câţi primeşte România UPDATE

In ambele cazuri, votul Parlamentului European este consultativ, decizia finala urmand a fi luata de ministrii de Interne ai celor 28 de state membre, reuniti in Consiliul JAI. In Consiliul JAI de luni, 14 septembrie, Romania (alaturi de alte state europene) a refuzat sa accepte propunerea Comisiei Europene, astfel incat Consiliul a inregistrat un esec, iar o decizie finala ar putea fi luata la urmatorul Consiliu JAI extraordinar, pe 22 septembrie.

Faptul ca Martin Schulz le-a cerut colegilor europarlamentari sa voteze de urgenta propunerea Comisiei arata ca Jean Claude Juncker nu a renuntat la planul sau de a impune cote obligatorii pentru preluarea imigrantilor care se afla deja in acest moment in Europa. Un vot in Parlamentul European in favoarea propunerii Comisiei Europene, chiar daca are doar rol consultativ, inseamna o sustinere politica din partea legislativului european pentru Comisie, aflata in plin dezacord cu cateva state membre, printre care se numara Romania si Slovacia.