Serviciile SMURD de la Nădlac şi Vinga, în pericol de a fi desfiinţate din lipsă de fonduri

Serviciile SMURD de la Nădlac şi de la Vinga sunt în pericol de a fi desfiinţate, deoarece primăriile nu mai au resurse financiare pentru a susţine activitatea acestora, au anunţat edilii celor două localităţi arădene, într-o întâlnire pe care au avut-o luni cu conducerea Consiliului Judeţean Arad.

16 iul. 2018, 15:48
Serviciile SMURD de la Nădlac şi Vinga, în pericol de a fi desfiinţate din lipsă de fonduri

„Am făcut toate demersurile legale pe care am putut să le facem. Din păcate, nu am găsit o soluţie, nici din partea noastră, care era cea financiară, nici din partea organelor cărora ne-am adresat. La începutul anului, după ce s-a întrezărit posibilitatea ca întreg personalul încadrat la SMURD Nădlac să treacă în structura Ministerul Afacerilor Interne, toţi angajaţii au semnat dorinţa de a se transfera la MAI, însă până în prezent nu s-a primit niciun răspuns în acest sens”, a afirmat viceprimarul oraşului Nădlac, Duşan Somrak.

La rândul său, primarul comunei Vinga, Ioan Negrei, a afirmat că şi în această localitate SMURD-ul se află în aceeaşi situaţie, primăria nemaiputând să susţină acest serviciu din lipsă de fonduri.

„În maxim două luni de zile nu vom mai avea bani să susţinem SMURD-ul şi probabil vom da o hotărâre de consiliu local privind renunţarea la acest serviciu. Am făcut cel puţin două adrese către Ministerul Sănătăţii, am avut o întâlnire anul trecut la Prefectură şi o întâlnire cu reprezentanţii ISU în care ni s-a promis că se va rezolva problema. S-au semnat, de către angajaţii primăriei, acordurile că sunt de acord să fie preluaţi de ISU, dar totul a rămas la acest stadiu. Am primit ultimul răspuns că va trebui un proiect de lege, o iniţiativă parlamentară, dar asta e cale lungă până se va rezolva problema”, a arătat primarul comunei Vinga.

Preşedintele Consiliului Judeţean Arad, Iustin Cionca, a spus că în această situaţie este necesară intervenţia parlamentarilor şi a Guvernului deoarece cele două staţii SMURD intervin atât pentru locuitorii judeţului Arad, dar şi pentru salvarea persoanelor implicate în accidentele care se produc pe autostrada A1.

„Este o situaţie în care parlamentarii şi Guvernul trebuie să intervină şi să demonstreze că le pasă de arădeni. Şi nu doar de viaţa arădenilor. Staţia de la Nădlac nu deserveşte doar oraşul Nădlac şi comunităţile din jurul acestuia, ci mai ales sectorul de autostradă A1 din apropiere, în prezent principala cale de acces rutieră a României spre şi dinspre Europa. Faptul că serviciul SMURD este în zonă, pregătit să intervină în cazul unor accidente, care pe autostradă în majoritatea cazurilor sunt grave, înseamnă o şansă la viaţă pentru victime. Aceeaşi situaţie este şi la Vinga, localitate situată pe DN 69, care face legătura între Arad şi Timişoara, dar şi în apropierea aceleaşi A1, singura şi cea mai aglomerată autostradă din vestul României. Bazele SMURD de la Nădlac si Vinga sunt la distanţe potrivite pentru a ajunge repede la faţa locului. Primăriile au încercat sa transfere personalul SMURD la ISU Arad, însă din păcate fără rezultat, deoarece cadrul legislativ nu permite ca serviciul SMURD să fie preluat de ISU. Fac apel la parlamentarii de Arad, deoarece este nevoie de o iniţiativă parlamentară, un proiect de lege, pentru ca această problemă să fie rezolvată”, a afirmat preşedintele Consiliului Judeţean Arad.

SMURD Nădlac acoperă zona localităţilor Pecica, Semlac, Şeitin, Peregu Mare şi autostrada A1, în vreme ce SMURD Vinga acoperă zona localităţilor Şagu, Secusigiu, Felnac, Zădăreni, iar în eventualitatea în care nu există ambulanţă SAJ disponibilă intervine inclusiv în localităţile Fântânele, Frumuşeni şi Zăbrani.

De la începutul anului, SMURD Nădlac a avut 329 intervenţii, iar de când şi-a început activitatea – din anul 2010 până în prezent – 6.395 de intervenţii, adică, în medie, 900 de intervenţii pe an.

SMURD Vinga a avut de la începutul acestui an 400 de intervenţii, iar din 2010 până în prezent, a avut 5.552 intervenţii, ceea ce înseamnă o medie de 800 de intervenţii pe an.