„Federaţia „Solidaritatea Sanitară” nu a susţinut şi nu susţine practica plăţilor informale din sistemul sanitar, încurajând respectarea normelor deontologice de către membrii săi de sindicat. De asemenea, Federaţia „Solidaritatea Sanitară” respinge în mod categoric condiţionarea actului medical, această practică fiind incompatibilă cu calitatea de salariat în sistemul public de sănătate. În acelaşi timp, Federaţia „Solidaritatea Sanitară” consideră că aducerea în discuţie a problemei plăţilor informale în momentul negocierilor pe tema perturbărilor pe care le-a introdus OUG nr. 114/2018 în sistemul de salarizare, are ca singur scop încercarea de a abate atenţia de la problemele salariale cu care se confruntă salariaţii din sănătate”, au transmis, miercuri, printr-un comunicat de presă, reprezentanţii Federaţiei „Solidaritatea Sanitară”.

Aceştia precizează că nu au competenţe legale de control şi sancţiune în privinţa plăţilor informale sau a condiţionării actului medical.

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

Ceapa și usturoiul verde pot dăuna organismului. Cum și când ...

Care este diferența între „a se consuma până la….” ...

„Discuţiile despre implicarea organizaţiilor sindicale în controlul ce vizează rezolvarea problemei „şpăgilor din sănătate” dovedesc o neînţelegere a rostului de apărător al intereselor salariaţilor pe care-l au organizaţiile sindicale, reamintindu-ne de tristul episod al judecării soţilor Ceauşescu, în cadrul căruia avocatul acestora s-a transformat în acuzator”, au mai scris sindicaliştii în document.

Potrivit acestora, încercarea de-a aduce în discuţie necesitatea implicării sindicatelor în problema „şpăgilor din sănătate” „dovedeşte eşecul instituţiilor din sectorul sanitar abilitate legal în acest domeniu, începând cu diferitele comitete şi comisii create la nivelul unităţilor ca parte a unor strategii de luptă şi continuând cu diferitele autorităţi din subordinea MS”.

„Federaţia „Solidaritatea Sanitară” consideră că impactul negativ cel mai mare atât asupra pacienţilor cât şi asupra salariaţilor îl are corupţia dezvoltată în jurul gestionării fondurilor publice din sănătate, ea determinând o continuă diluare a resurselor pentru tratarea pacienţilor. Notorietatea situaţiilor descoperite la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate constituie un argument suficient pentru a determina Ministerul Sănătăţii la o corectă ierarhizare a intervenţiilor împotriva şpăgilor din sănătate”, mai spun sindicaliştii.

Federaţia „Solidaritatea Sanitară” consideră că, din strategia de acţiune pentru descurajarea plăţilor informale, trebuie să facă parte asigurarea resurselor necesare pentru tratamentul pacienţilor.

„Reamintim opiniei publice că problema plăţilor informale are două dimensiuni: problemele deontologice ale câtorva dintre salariaţi şi problemele deontologice ale unora dintre pacienţi sau aparţinători, cel mai adesea prilejuite de insuficienţa resurselor”, mai spun sindicaliştii.

Aceştia afirmă că preocuparea Ministerului Sănătăţii pentru problema „şpăgilor din sănătate” este legitimă.

„Însă, ea nu poate fi redusă la problema plăţilor informale pe care se consideră că le primesc unii dintre salariaţi, aceasta fiind doar o mică parte a problemei. În condiţiile în care scena politică este marcată de lupta împotriva instituţiilor responsabile de sancţionarea corupţiei, scăparea marilor corupţi din politică pârând să fie preocuparea fundamentală a celor aflaţi la putere, este de aşteptat ca autoritatea şi eficienţa Guvernului în lupta împotriva „şpăgilor din sănătate” să fie mult diminuate, „marile şpăgi” (cele care afectează cel mai grav sistemul) fiind de fapt conectate la acest spaţiu al politicii”, mai spun sindicaliştii.

Federaţia „Solidaritatea Sanitară” consideră că Ministerul Sănătăţii, înainte de a descrie plăţile informale ca fiind un fenomen naţional, este obligat să desfăşoare un studiu temeinic pentru identificarea amplorii problemei (şi a soluţiilor posibile).

„Cercetările desfăşurate de Centrul de Cercetare şi Dezvoltare Socială „Solidaritatea” au sugerat absenţa problemei plăţilor informale în cazul salariaţilor din sistemul sanitar românesc care ajung să lucreze în sistemele de sănătate occidentale. Cu alte cuvinte, în cazul profesioniştilor din sistemul de sănătate românesc care migrează pentru muncă în sistemele de sănătate din alte state UE (în special) nu există reclamaţii privind practica plăţilor informale sau condiţionarea actului medical în acele sisteme de sănătate. În aceste condiţii este evident că problema „şpăgilor din sănătate” nu este una a salariaţilor din sănătate (dacă ar fi aşa ei ar continua o astfel de practică oriunde s-ar duce), ci a modului în care este structurat sistemul”, au mai scris sindicaliştii în comunicat.

Potrivit acestora, „soluţia problemei n-o constituie demonizarea salariaţilor, ci regândirea sistemului”.