PNL conduce în intenția de vot a românilor cu 40,1% (față de 42% în septembrie), pe locul al doilea se situează PSD cu 36,3% (față de 35% în septembrie), iar pe poziția a treia se clasează UDMR cu 5,2% (față de 5% în septembrie), relevă sondajul.

Formațiunea maghiară este urmată de PMP cu 4,4% (față de 2,5% în septembrie) și ALDE cu 4% (față de 2,6% în septembrie).

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

Nicolae Ciucă, despre alegerea lui Cîrstoiu pentru a candida ...

Nicolae Ciucă îl contrazice pe baronul penal Lamborghini: „Nu ...

Clasamentul este încheiat de UNPR cu 2,6% (față de 5,1%), M10 cu 2,4% (față de 2% în septembrie), PSRO cu 2,1%, (față de 2% în septembrie), PRM cu 1,1% (față de 1,3% în septembrie) și PNȚCD cu 1% (față de 1% în septembrie), relevă rezultatele aceleiași cercetări.

Procentul celor care nu au indicat o opțiune de vot este de 44,1% — 27,6% nehotărâți, 10,5% nu merg la vot, 6% non-răspunsuri, indică sondajul INSCOP.

41,6% dintre respondenții bărbați cu o opțiune de vot își exprimă preferința pentru PNL, respectiv 34% pentru PSD, iar 38,1% dintre respondenții de sex feminin ar alege PNL și 39,2% PSD.

Pe categorii de vârstă, 50,7% dintre respondenții cu o opțiune de vot care au vârsta între 18 și 34 de ani ar alege PNL, în timp ce 26,3% din aceeași categorie de vârstă optează pentru PSD.

La același capitol, 43,5% dintre respondenții cu o opțiune de vot care au vârsta între 35 și 49 de ani ar alege PNL, respectiv 26,3% PSD, în timp ce 7,3% dintre respondenții cu o opțiune de vot care au vârsta între 50 și 64 de ani ar alege PNL, iar 36,7% PSD.

27,1% dintre respondenții cu o opțiune de vot care au vârsta de peste 65 de ani ar alege PNL, iar 55,6% PSD, mai relevă sondajul.

Ca grad de pregătire, 34,8% dintre respondenții cu studii primare care exprimă o opțiune de vot ar alege PNL, iar 50,4% PSD, 43,2% dintre respondenții cu studii medii care exprimă o opțiune de vot ar alege PNL, iar 34, % PSD, în vreme ce 35,7% dintre respondenții cu studii superioare care exprimă o opțiune de vot ar alege PNL, iar 29,5% PSD.

Pe de altă parte, 43,6% dintre respondenții care exprimă o opțiune de vot și locuiesc în mediul urban ar alege PNL, iar 31,2% PSD, în timp ce 35,8% dintre respondenții care exprimă o opțiune de vot și locuiesc în mediul rural ar alege PNL, iar 42,6% PSD.

Pe regiuni geografice, electorii care locuiesc în Moldova, Bucovina ar alege PNL în procent de 37,4%, iar 46,6% PSD, în vreme ce 41,5% dintre votanții care locuiesc în Muntenia, Oltenia, Dobrogea optează pentru PNL, iar 38,9% PSD. Alegătorii care locuiesc în Banat, Crișana, Maramureș ar alege PNL într-un procent de 45,3%, iar 24% dintre aceștia PSD. 37% dintre respondenții care exprimă o opțiune de vot și locuiesc în Transilvania ar alege PNL, iar 28,3% PSD.

Întrebați dacă ar vota un partid nou înființat, 36,2% dintre români răspund pozitiv, 33,7% — nu, în timp ce 30,1% declară că nu sunt hotărâți (21,4%) sau aleg varianta NS/NR (8,7%).

„Dintre cei 30,1% dintre respondenți care nu sunt hotărâți sau nu răspund la întrebarea privind disponibilitatea de a vota un partid nou înființat, 28,7% ar fi dispuși să acorde votul unei astfel de formațiuni dacă ar promova persoane care nu au mai fost până acum afiliate politic. 7,9% nu ar vota un asemenea partid, 44,4% nu sunt hotărâți, iar 19% aleg varianta NS/NR„, relevă sondajul INSCOP.

Pe aceeași serie de întrebări, 47,2% din populație consideră că este nevoie de partide noi în România deși apreciază că acestea au șanse reduse să supraviețuiască.

Totodată, 40,7% dintre votanți susțin apariția unor noi formațiuni deși cele înființate în ultima perioadă au dezamăgit, iar 41,6% dintre români consideră că toate partidele existente ar trebui să dispară și să fie înlocuite cu unele noi, mai relevă sondajul INSCOP.

Barometrul INSCOP — ADEVĂRUL despre România a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul în perioada 26 noiembrie — 2 decembrie 2015. Volumul eșantionului a fost de 1.071 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ą 3%, la un grad de încredere de 95%. Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenților.