După ce a orbitat în jurul Pământului timp de aproximativ 6 ore, bolidul de culoare roşie ce a ajuns în spaţiu amplasat pe treapta superioară a rachetei Falcon Heavy, a pornit prin Sistemul Solar. O oră mai târziu, Elon Musk a postat pe Twitter informaţia conform căreia automobilul se află pe o traiectorie „care depăşeşte orbita lui Marte şi se îndreaptă spre Centura de asteroizi”.

De această dată, conform calculelor, se pare că „Starman” nu se îndreaptă spre Centura de asteroizi ci va trece prin vecinătatea lui Marte.

Alte Articole

iRENE, primul „administrator de bloc” creat cu AI, îţi ...

Descoperirea misterioasă de sub Antarctica. Curg teoriile conspiraţiei ...

„Anunţul privind orbita prin Centura de asteroizi a fost o greşeală”, a comentat Jonathan McDowell, astronom la Centrul pentru Astrofizică Harvard-Smithsonian.
McDowell a explicat că această eroare de calcul s-a produs când cineva din cadrul SpaceX a interpretat eronat un parametru orbital denumit C3 – care măsoară viteza necesară pentru a ieşi de sub gravitaţia terestră – pentru a afla care este orbita automobilului (în jurul Soarelui).

„Pentru a vinde serviciile asigurate de această rachetă (Falcon Heavy) potenţialilor clienţi, valoarea C3 este extrem de importantă (demonstrează ca racheta poate transporta încărcături în spaţiu) iar orbita exactă în jurul Soarelui pe care a ajuns Starman nu este atât de relevantă… Aşa că nu au fost tocmai atenţi când au calculat-o”, a explicat el.

McDowell a calculat că bolidul Tesla Roadster va intersecta orbita lui Marte în luna iulie, de la o distanţă de aproximativ 110 milioane de kilometri. Punctul cel mai apropiat faţă de planeta Marte al orbitei (automobilului Tesla) urmează să fie atins la 8 octombrie 2020 şi se afla la 7 milioane de kilometri de Planeta Roşie, cu mult în afara sferei de influenţă gravitaţională a acestei planete. Conform calculelor lui McDowell, este o certitudine că automobilul nu se va plasa pe orbita lui Marte, aşa cum anunţa Elon Musk printr-un tweet în luna decembrie.

Nici aceste date nu sunt însă definitive, conform NASA, care avertizează asupra erorilor ce pot rezulta din variaţii ale presiunii solare şi ale radiaţiei termice, care nu au fost luate în calcul. Astfel de variaţii pot modifica traiectoria preconizată a bolidului cu cel puţin 10% în interval de câteva săptămâni.

Automobilul „spaţial” şi manechinul „şofer” poreclit de presă „Starman” au fost lansaţi în spaţiu marţi, de la Centrul Spaţial Kennedy, din Cape Canaveral, Florida, pe post de încărcătură pentru a testa puterea rachetei Falcon Heavy aflată la prima misiune. Lansarea a fost un uriaş succes, după cum a precizat chiar Elon Musk, însă soarta automobilului şi a „şoferului” său erau incerte.

Racheta Falcon Heavy este proiectată să amplaseze pe orbita joasă standard a Pământului, la un cost de 90 de milioane de dolari pe lansare, o încărcătură de până la 70 de tone, de două ori mai mult decât capacitatea de ridicare a celei mai mari rachete existente în flota spaţială americană – Delta 4 Heavy, a rivalei United Launch Alliance (ULA), un parteneriat între Lockheed Martin Corp şi Boeing Co – la un cost cu circa un sfert mai mic.

Zborul demonstrativ a făcut ca Falcon Heavy să intre în istoria misiunilor spaţiale fiind cea mai puternică rachetă operaţională din lume, cu o capacitate de încărcare mai mare decât a oricărui vehicul spaţial care a zburat după Saturn V, racheta care i-a pus pe astronauţi pe traiectoria spre Lună şi a fost retrasă de NASA în 1973, sau după Energia, din epoca sovietică, a cărei ultimă misiune s-a încheiat în 1988.