Siteul RTV.NET foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptare a politicii de utilizare a cookies. Află mai multe accesand POLITICA COOKIES X

Stenograme modificate în dosarul "retrocedărilor de păduri". Dezvăluiri grave în motivarea Înaltei Curţi

Publicat: Luni, 20 Martie 2017 13:34 // Actualizat: Luni, 20 Martie 2017 13:43 // Sursa: romaniatv.net

O hotărâre a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prezintă probleme grave în întocmirea unor rechizitorii, prin modificarea stenogramelor. Hotărârea îi aparţine judecătoarei Francisca Vasile şi desfiinţează ordonanţele procurorilor PICCJ Carmen Rusu şi Cristian Lazăr, prin care se clasase plângerea Prinţului Paltin Sturdza împotriva procurorului DNA Iulian Nica. Procurorul de caz admite eroarea materială, dar susţine că nu a fost alterat în niciun fel demersul juridic.  

Judecătoarea Francisca Vasile precizează că Paltin Sturdza şi alţi inculpaţi din dosarul “Retrocedărilor”, printre care şi fostul deputat Viorel Hrebenciuc, au fost anchetaţi în baza unor stenograme modificate. Stenograme ar fi fost scrise de lucrători SRI, care au fost puse în dosar fără să fie verificate la DNA, un aspect pe care procurorul Nica, cel care a certificat falsele stenograme l-a recunoscut, mai notează sursă citată. În iunie 2015, Prinţul Paltin Sturdza a formulat plângere penală împotriva procurorului DNA Iulian Nica şi ofiţerilor de poliţie judiciară Sandu Mihai Bucurenciu, Ovidiu Iordache şi Nicolae Ciprian Feticu de la DNA Braşov, prin care acuză falsificarea stenogramelor pe baza unor înregistrări care fuseseră ridicate de la locuinţa să cu ocazia unei percheziţii domiciliare. 

Plângerea viza comiterea infracţiunilor de inducere în eroare a organelor judiciare, abuz în serviciu, fals intelectual şi constituire de grup infracţional organizat, însă a fost clasată de procuroarea PICCJ Carmen Rusu prin ordonată din 2 iunie 2016. 

Iata cateva pasaje din motivarea judecatoarei Francisca Vasile de la ICCJ, potrivit Lumeajustitiei.ro:

Procurorul investit cu solutionarea plangerii a constatat existenta neconcordantelor intre inregistrari si transcrieri invocand chiar trecerea eronata in transcriere a mentiunii 'spaga a doua', in loc de 'faza a doua', insa a considerat ca sunt incidente doua situatii de fapt cu valente exoneratoare de raspundere penala: in cursul judecarii in fond a dosarului in care petentii au calitatea de inculpati s-au asigurat transcrierea corecta a inregistrarilor, iar inadvertentele nu au denaturat sensul conversatiilor ori nu au agravat situatia juridica a inculpatilor; transcrierile sunt realizate de lucratori SRI si doar preluate de organul de cercetare penala (lucratori de politie) si certificate apoi de procurorul de caz. 

Constatarile Judecatorului de camerea preliminara in solutionarea plangerii (…) 

In ceea ce priveste amploarea sau cantitatea erorilor incluse in transcrierile certificate, Judecatorul constata ca in procesele verbale sunt multiple erori, petentii invocand aproximativ 1000 in 19 procese verbale (484 clipuri, video sau audio). De asemenea, se constata ca in cuprinsul ordonantelor au fost analizate numai o parte dintre aceste erori. 

In ceea ce priveste natura erorilor se pot identifica: inlocuiri de cuvinte; omisiuni de replici, cuvinte, sintagme; introducere de cuvinte, sintagme ori chiar propozitii intregi; amalgamarea interlocutorilor ori replicilor; modificarea sensului prin semne de punctuatie. 

Procurorul neaga un unic aspect si anume acela referitor la relevanta juridica a alterarilor din cuprinsul proceselor verbale de transcriere a inregistrarilor. 

Judecatorul de camera preliminara vazand substanta alterarilor evocate de petent si neconstatate de procuror, amploarea sau intinderea fara precedent in cadrul activitatii judiciare a acestor erori, considera concluiza referitoare la lipsa de relevanta juridica a alterarilor ca fiind eronata si, in consecinta, solutia din ordonanta de clasare este netemeinica

Astfel, sustinerea ca sintagma 'spaga a doua' are aceleasi consecinte si inteles in cadrul procesului penal ca si sintagma 'faza a doua' ori ca sintagma 'Uta n-a cantat' are aceleasi consecinte ori intele cu sintagma 'Uta n-a prins' este nefundamentata. Sintagma 'spaga a doua' nu numai ca are legatura cu obiectul material al infractiunilor imputate petentilor, dar are si amplitudinea de a constitui un probatoriu direct, util si eficient in raport cu acuzatia, elemente ce lipsesc in situatia sintagmei 'faza a doua'. (…) Greutatea acestor alterari face inutila examinarea altora similare. 

In ceea ce priveste producerea de consecinte juridice, relevant este faptul ca aceste transcrieri continand alterari au fost introduse in actul de sesizare sau in referatele continand propunerea de arestare preventiva, fiind evaluate ca atare si generand solutii, fie in cadrul procedurii de camera preliminara, fie in faza de urmarire penala, in ambele situatii fiind luate cele mai severe masuri preventive. Aceste aspecte dovedesc consecintele juridice produse direct fata de justitiabili.

(…) 

Sub aspectul consecintelor juridice produse nu are relevanta faptul ca numai o parte din transcrierile alterate au fost preluate in rechizitoriu ori in referatele cu propuneri vizand arestarea preventiva, deoarece judecatorul investit cu solutionarea cauzei, fie in procedura de camera preliminara, fie in procedura luarii, prelungirii ori mentinerii masurii preventive, evalueaza tot probatoriul administrat si aflat in dosarul de urmarire penala, iar nu numai actul de sesizare si/ori probatoriile evocate in acesta. 

Simplul fapt ca instanta de judecata a constatat, prin incheierea din data de 22 iunie 2016, in dosarul 278/1/2015, in cursul judecatii in fond a actiunii penale, ca existenta transcrierilor initiale dublate de transcrierile din volumele 'Bis' continand rectificari, inaintate de procurorul de caz, ingreuneaza major administrarea probelor si a solicitat refacerea, pe perioada vacantei judecatoresti a transcrierilor, face dovada consecintelor juridice directe produse fata de actul de justitie. 

(…) 

Conform declaratiei de martori (Iordache Ovidiu, Bucurenciu Sandu Mihai si Feticu Nicolae Ciprian, Nica Marius), lucratorii de politie au preluat notele de redare intocmite de lucratori SRI, au impartit notele si fisierele audio aleatoriu, au intocmit procesele verbale de transcriere prin copiere, au verificat sumar redarea respectiv inceputul acesteia si nu au ascultat in totalitate convorbirile datorita volumului de lucru. 

Aceasta maniera de lucru relalata neechivoc, chiar daca exclude ca forma de vinovatie intentia pentru faptuitorii indicati in plangere, nu exclude culpa in indeplinirea sarcinilor de serviciu referitoare la realizarea transcrierilor convorbirilor telefonice in conditiile codului de procedura penala. Volumul extrem de mare de inadvertente de transcriere face ca un efort minim depus in cadrul ascultarii inregistrarilor comparativ cu notele de redare SRI sa fi fost suficient pentru a constata erorile. De asemenea, preluarea pasajelor in rechizitoriu reclama din partea procurorului acelasi efort. Desi aceasta verificare va fi facuta de instanta, consecintele juridice s-au produs la momentul valorificarii transcrierilor alterate in procedurile de luare a masurilor preventive si de trimitere in judecata, astfel cum s-a aratat anterior. Producerea consecintelor probeaza consumarea infractiunilor in legatura cu serviciul (abuzul sau neglijenta in serviciu). 

Organul judiciar trebuie sa identifice autorii notelor de redare initiale, respectiv lucratorii SRI si in functie de statutul acestora (personal civil sau militar) si sa decida oportunitatea continuarii investigatiilor sau masuri de declinare in favoarea procurorului militar competent.

 

Investigatiile ulterioare presupun identificarea si audierea acestor faptuitori (lucratori SRI); decelarea eventualei conivente infractionale; stabilirea formei de vinovatie si in raport cu aceasta caracterizarea in drept; aspecte necesare evaluarii intrunirii conditiilor angajarii raspunderii penale fata de infractiunile de abuz in serviciu, fals intelectual si constituire de grup infractional organizat”.

Comenteaza // Vezi comentarii
Daca ti-a placut articolul, urmareste RomaniaTV.NET pe   facebook facebook sau  twitter twitter.
1
EUR
4.5656
RON
28 Jul
noapte 17 °
zi 28 °
Ultimele joburi adaugate
24 H