„Politica activă în domeniul concurenței practicată de către Consiliul Concurenței în perioada 1996-2016, al cărei obiectiv principal a fost funcționarea corectă a piețelor, a avut un impact favorabil la nivelul economiei României, contribuind în mod direct la creștere economică și, pe această bază, a nivelului de trai”, se menționează în studiu.

Determinarea impactului s-a realizat la nivelul următoarelor industrii cheie din economia națională: servicii bancare, asigurare de răspundere civilă auto obligatorie, administrare de fonduri de pensii private, producerea și comercializarea cimentului, telecomunicații mobile, farmaceutică și de servicii de sănătate, producerea și comercializarea energiei electrice, distribuția carburanților, retail și profesii liberale.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Proiectul Gregy, de interconectare energetică între Grecia ...

Preţ carburanţi 25 aprilie 2024. A crescut preţul la benzină

Impactul determinat de autorii studiului se ridică la circa 1,06 miliarde euro pe baza metodologiei Comisiei Europene, respectiv 1,09 miliarde euro pe baza metodologiei OECD.

„Menționăm că au fost avute în vedere numai cazurile relevante din punct de vedere al impactului generat, alte intervenții ale autorității de concurență, cum ar fi, spre exemplu, amenzile pentru nenotificarea operațiunilor de concentrare economică, fiind exceptate. În toate cazurile abordarea noastră a fost de tip conservator, comparativ cu baremurile și indicatorii propuși de metodologiile utilizate. De asemenea, este important de precizat faptul că această analiză de impact nu surprinde decât o mică parte a impactului total al activității autorității de concurență”, se menționează în studiu.

Astfel, defalcat, impactul măsurilor privind interzicerea înțelegerilor anticoncurențiale/decizii concentrări economice a fost: telecomunicații mobile — 483,44 milioane euro conform metodologiei CE, 559 milioane euro conform celei OECD și 16 milioane euro după alte metodologii; energie electrică — 155 milioane euro după metodologie CE și 131 milioane euro după cea a OECD; comercializare carburanți — 16,67 milioane euro după metodologia CE, 13,05 după cea a OECD și 132,53 milioane euro după alte metodologii; farma — 23,55 milioane euro după metodologia CE și 18,67 milioane euro după cea OECD; răspundere auto civilă — 7,39 milioane euro, respectiv 4,6 milioane euro; fonduri de pensii private—7,71 milioane euro, respectiv 4,22 milioane euro; profesii liberale — 77,57 milioane euro după ambele metodologii, retail — 66,61 după metodologia CE, respectiv 62,41 milioane euro după cea a OECD; ciment—19,15 milioane euro, respectiv 14,87 milioane euro; bancar — 57,28 milioane euro, după alte metodologii.

„Suma de un miliard de euro rezultată din estimarea impactului la nivel macroeconomic al celor 19 intervenții ale Consiliului Concurenței în sectoarele cheie selectate conferă un reper important cu privire la importanța activității autorității de concurență din România. Raportând doar această cifră la resursele umane și financiare angajate, pe de o parte, și la volumul sancțiunilor, pe de altă parte, ne putem da seama de impactul real al activității Consiliului Concurenței, nu doar cel imediat, dar mai ales de efectele mai dificil de cuantificat ale politicilor concurențiale”, se mai arată în studiu.