În anii următori subiectele s-au concentrat pe ”abilitățile de analiză literară sau noțiunile de teorie literară” pe care elevii le-au adunat în școală, scrie edupedu.ro.

Cum s-au schimbat subiectele de BAC la Limba și literatura română – Analiza profesoarei Irina Țoțan:

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Elevii care promovează examenul de Bacalaureat ar putea susține ...

Reguli noi pentru gradația de merit 2024. Vezi calendarul și ...

”De-a lungul celor zece ani subiectele au fost modificate semnificativ. Dacă în 2004-2006, se punea accent și pe competențe de comunicare reală, ce urmăreau exprimarea corectă, bogăția vocabularului, simțul limbii, prin itemii de la Subiectul I, în anii următori se valorifică mai mult abilitățile de analiză literară sau noțiunile de teorie literară.

Textele literare alese la Subiectul I sunt din toate genurile literare, mai dificile fiind cele lirice, față de care elevii sunt reticenți, pentru că presupun aptitudini de decodare, iar limbajul poetic este, de multe ori, inaccesibil, fără o pregătire prealabilă. Tocmai de aceea, evaluarea este subiectivă, textele literare având multiple interpretări, profesorul trebuind să urmărească capacitatea elevului de a fi cât mai aproape de text, în măsura abilităților sale reale de analiză.

SUBIECTE BACALAUREAT 2019 EDU.RO. Au apărut modele noi pentru anul viitor după eliminarea testelor grilă

Trecerea la textele nonliterare sau de graniță pentru Subiectul I a adus falsa impresie că abordarea este mai facilă. Chiar dacă itemii sunt doar în număr de cinci, presupun înțelegerea textului, care de multe ori este dificilă. Elevii nu citesc cu atenție fragmentul, caută răspunsurile secvențial, de aceea nu primesc punctajul întreg.

Textele argumentative implică și ele stăpânirea unor abilități și competențe, indiferent de formula abordată de-a lungul timpului. Pe lângă structura fixă, aceste scrieri presupun cunoștințe din toate domeniile culturale, capacitatea de a face conexiuni între argumentele aduse și exemplele edificatoare. Aceste cerințe sunt punctate foarte bine, însă puțin elevi primesc punctajul maxim, pentru că nu țin cont de particularitățile acestui tip de text.

Și Subiectul III a suportat schimbări în formulare, dar s-a păstrat esența, deși, consider că ar trebui să fie mai generos în conținutul lui, să presupună o viziune mai largă asupra operelor literare studiate, să urmăreasca capacitatea de sinteză, de a pune în paralel teme literare, de a urmări în ansamblu creația unui scriitor, nu un sigur text. Deși s-a ajuns la limita minimă de 400 de cuvinte, multi absolvenți nu reușesc să scrie niciun rând la acest subiect, bazându-se, greșit, pe rezolvarea completă și corectă a celorlalte cerințe, care să aducă o notă de trecere sau un rezultat satisfăcător.”

SUBIECTELE DE BAC LA LIMBA ROMÂNĂ, DIN 2004 PÂNĂ ÎN 2018

“Pentru a realiza o cercetare asupra dinamicii subiectelor la limba si literatura româna m-am oprit asupra schimbărilor din ultimii zece ani. Am avut ca puncte de plecare subiecte din sesiuni de Bacalaureat, modele, simulări de examen, existente între anii 2004-2018.

Privind structura, formularea cerinţelor, punctajul, reperele, tipurile de itemi, se observă lesne următoarele:

• Subiectul I cu 40 de puncte, are 10 itemi cu 4 puncte fiecare, care vizau competenţe de comunicare reală, practică în limba română (corectarea unor greşeli de scriere, polisemantismul, construirea unor expresii sau locuţiuni cu un cuvânt dat), dar şi însuşirea unor noţiuni de teorie literară, precum şi abilităţi de analiză a unui text literar, la prima vedere.
• Subiectul II cu 10 puncte, vizează redactarea unor texte funcţionale, de exemplu, scrisoare, cerere, care implică niște competenţe practice de redactare a unor texte funcţionale, utile în viaţa de zi cu zi.
• Subiectul III  cu 40 de puncte, presupune construirea unui eseu, pe o temă literară, fără limite de cuvinte, cu recomandarea de 2-4 pagini, având cinci repere mai generoase.

Cele trei subiecte au acelaşi punctaj

• Subiectul al II-lea aduce noutatea cerinţei: elevii au de construit un text argumentativ în care să-şi exprime opinia despre afirmaţia unui scriitor. Se impune limita de 15-20 de rânduri.
• Subiectul III vizează construirea unui eseu de 2-4 pagini despre o problemă de literatură cu cinci repere.

Se schimbă puctajele celor trei subiecte astfel:

Subiectul I  40 de puncte

Subiectul II  20 de puncte, presupune competențe care urmăresc redactarea unui text dialogat sau construirea unui rezumat în 10-20 de rânduri.

Subiectul III  40 de puncte, urmărește construirea unui eseu despre o operă literară fără repere, pornind de la o afirmație critică. Numărul de pagini este de 2-3.

Este anul când se publică câte o sută de variante pentru fiecare tip de subiect și în ziua examenului se extrăgea, în direct, la radioul național, câte o variantă din fiecare tip, construindu-se un subiect complet. Fiecare subiect are câte 30 de puncte

• Subiectul I păstrează 9 itemi, trei de câte 2 puncte, restul de câte 4 puncte, care vizează noțiuni de lexic, de punctuație, de prozodie, dar și competențe de analiză literară.
• Subiectul II presupune construirea unui text argumentativ pornind de la o afirmație.
• Subiectul III  presupune construirea unui eseu cu o cerință exactă, patru repere, de 2-3 pagini.

Se elimină modalitatea de alegere și trasmitere a subiectelor, dar se păstrează aceeași structură, punctajele, numărul de rânduri sau pagini ale subiectelor, ca în 2008.

Se păstrează valoarea punctajelor la fiecare subiect, se introduce limita de cuvinte, pentru Subiectul II, 150-300 de cuvinte, pentru Subiectul III, 600-900 de cuvinte. Se păstrează cei 9 itemi la Subiectul I, care vizează aceleași competențe.

Este momentul în care se diferențiaza subiectele pe profilurile uman și real.

• Subiectul al II-lea, care presupune construirea unui text argumentativ, fară a avea ca reper o afirmație.
• La Subiectul I, la primul item se cerea identificarea unui sinonim neologic pt. un cuvânt dat, ceea ce dădea bătăi de cap elevilor, cernță la care s-a renunțat peste trei ani.

Reprezintă momentul în care se modifică structura subiectelor pentru elevii de clasa a XI-a care sustin în acest an simularea. Noutățile sunt importante:

• Subiectul I și II sunt comune pentru toate profilurile;
• Subiectul al III-lea este diferențiat;
• Subiectul I are 40 de puncte și este împărțit în două subpuncte, A și B, fiecare cu câte 20 de puncte. Punctul A. are 5 itemi a câte 4 puncte fiecare, a căror rezolvare presupune înțelegerea unui text la prima vedere, de această dată, nonliterar sau de graniță. (jurnal, amintiri, memorii). Răspunsurile trebuie redate în enunțuri. Punctul B are alocate 20 de puncte și presupune construirea unui text argumentativ de 150-300 de cuvinte, în care elevul trebuie să-și afirme poziția în legătură cu o problematică  reflectată in textul de la Subiectul I. Cerința are 6 repere de avut în vedere.
• Subiectul al II-lea are 10 puncte și presupune analiza unor elemente de structură, de conținut ale unui text la prima vedere, care poate fi din toate genurile literare.
• Subiectul al III-lea are 30 de puncte și presupune redactarea unui eseu de minimum 400 de cuvinte (nu se mai precizează limita maximă), cu referire la un text studiat. Eseul are 3 repere, renunțându-se la opinia personală.
• Se acordau alte 10 puncte pentru redactarea întregii lucrări.

Păstrează tipurile de subiecte din 2017, cu anumite modificări:

• Subiectul I devine punctat cu 50 de puncte. Punctul A are 5 itemi , fiecare de câte 6 puncte. Punctul B râmăne cu limita minimă de 150 de cuvinte și cu doar 3 repere, iar argumentele pot fi și din experiențele personale sau culturale.
• Subiectul al II-lea rămâne cu 10 puncte.
• Subiectul III ramâne și el cu 30 de puncte.”