Surse ale preşedinţiei croate: Iniţiativa Celor Trei Mări nu este calul troian al SUA

Iniţiativa Celor Trei Mări, care are ca scop creşterea conectivităţii în Europa Centrală, este în plină desfăşurare şi dovedeşte în cele din urmă că nu este direcţionată împotriva Uniunii Europene, a Germaniei sau a Rusiei şi că nu este calul troian al SUA, au declarat duminică surse de la biroul preşedintelui croat înaintea celui de-al treilea summit al acestei iniţiative care se va desfăşura luni şi marţi la Bucureşti, transmite HINA.

RomaniaTV.net
16 sept. 2018, 15:17
Surse ale preşedinţiei croate: Iniţiativa Celor Trei Mări nu este calul troian al SUA

Agenţia de presă croată aminteşte că şefa statului croat, Kolinda Grabar-Kitarovic, va participa la summitul Iniţiativei Celor Trei Mări, o platformă politică informală despre care ea a vorbit pentru prima dată în 2015 şi la care s-a alăturat ulterior preşedintele polonez Andrzej Duda. În prezent, acest proiect menit să ducă la creşterea conectivităţii, în special în domeniul infrastructurii, între ţările de la Mările Adriatică, Baltică şi Neagră, este perceput drept o iniţiativă croato-poloneză, scrie HINA, care aminteşte că platforma a fost prezentată la summitul din Dubrovnik din 2016, iar la summitul din Varşovia din 2017, la care a participat şi preşedintele american Donald Trump, a primit impulsul politic necesar.

Din acest motiv, summitul de la Bucureşti se poate concentra acum pe proiecte specifice în domeniile transportului, energiei şi interconectării digitale, scrie HINA. Potrivit oficialităţilor de la Zagreb, citate de HINA, scopul este ca dimensiunea politică a iniţiativei să se traducă în punerea în practică a proiectului.

Iniţiativa Celor Trei Mări este tot mai mult văzută la Bruxelles ca un demers care contribuie la unitatea europeană, au declarat surse ale preşedinţiei croate pentru HINA, adăugând că cea mai bună dovadă în acest sens este faptul că la summitul de la Bucureşti va participa şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, transmite Agerpres.

Surse ale preşedinţiei croate au mai declarat pentru HINA că cea de-a doua schimbare majoră în privinţa percepţiei acestei iniţiative a reprezentat-o faptul că Germania şi-a exprimat interesul în această vară de a se alătura iniţiativei în calitate de membru cu drepturi depline. Germania va participa la summitul de la Bucureşti în calitate de ţară parteneră, au precizat sursele din cadrul preşedinţiei croate, care au adăugat că rămâne de văzut dacă Germania va putea adera ca membru deplin. La summitul de la Bucureşti vor fi prezenţi ministrul de externe german Heiko Maas şi secretarul american al energiei, Rick Perry, aminteşte HINA.

Sursele citate de agenţia de presă croată insistă că Iniţiativa Celor Trei Mări nu reprezintă, aşa cum s-a susţinut, un cordon sanitar în jurul Rusiei. Totodată, sursele citate au susţinut că iniţiativa în sine şi catalogul proiectelor i-au fost prezentate şi preşedintelui rus Vladimir Putin, care a declarat că Rusia este deschisă punerii în aplicare a unora dintre aceste proiecte, dacă statele membre se pun de acord, scrie HINA.

Aceleaşi surse au mai declarat pentru HINA că şi alte ţări şi-au manifestat interesul de a participa la această iniţiativă: state din vecinătatea sud-estică a Croaţiei şi state din cadrul Parteneriatului Estic.

Croaţia ar urma să prezinte 11 proiecte în trei mari domenii de interes pentru Iniţiativa Celor Trei Mări – trei în domeniul energiei, şapte în domeniul transportului şi unul în domeniul digitalizării. Lista proiectelor a fost alcătuită de preşedinţia croată în cooperare cu guvernul, iar valoarea proiectelor se ridică la 1,78 miliarde de euro, au mai menţionat sursele citate de HINA.

Iniţiativa Celor Trei Mări urmăreşte să întărească legăturile între ţările de la Marea Neagră, Marea Baltică şi Marea Adriatică. Este o idee comună a preşedinţilor Poloniei şi Croaţiei, care vizează cooperarea economică între 12 ţări din centrul şi estul Europei, precum şi din Balcani, în zone precum energia, transportul şi digitalizarea. Iniţiativa aduce împreună Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Lituania, Letonia, Estonia, Croaţia, Slovenia, Bulgaria, România şi Austria.