„Am auzit foarte multe remarci vis a vis de experienţa doamnei Triculescu. Este adevărat că dânsa nu are experienţă de sistem.Tocmai acesta poate fi un lucru pozitiv. Acel element care să determine noul şef al ANAF-ului să facă acele reforme. Până acum, marea parte a conducerii ANAF-ului a venit din sistem. Este adevărat, cu unii am lucrat foarte bine, cu alţii mai puţin bine, cu alţii deloc, dar, nefiind legat într-un fel sau altul de sistem, neaparţinând unei grupări sau alteia, atunci dorinţa de a reforma poate fi şi mai puternică. Şi cu un sprijin puternic din partea ministrului de Finanţe, din partea primului ministru, pentru că asta am şi spus, doamna preşedinte va avea sprijinul de a schimba, deci va avea un sprijin total din partea noastră. Dar la fel de mare este răspunderea pe umerii domniei sale. Adică nu va avea niciun fel de, să spunem, de înţelegere din partea mea ca ministru de Finanţe dacă un lucru pe care şi-l asumă nu îl duce la bun sfârşit”, a explicat Teodorovici.

El a subliniat că, pentru ca ANAF să facă ceea ce este de făcut, era nevoie de o nouă conducere, acesta fiind motivul schimbării din funcţie a lui Ionuţ Mişa.

Alte Articole

Dana Nălbaru este bucuroasă că a făcut asta cu mâna ei: ...

Sondaj – Alianța PSD-PNL câștigă detașat alegerile ...

Coaliţia PSD-PNL a operat schimbarea după 13 ore de şedinţă. ...

„Este o situaţie care a impus o astfel de decizie din partea primului ministru, în sensul că pentru 2019, din punctul meu de vedere, pentru ceea ce avem de făcut la ANAF ca să schimbăm ceea ce spunem de ani de zile că schimbăm, era nevoie de o nouă conducere. Şi în acest sens şi pentru acest motiv s-a făcut această propunere de schimbare a fostului preşedinte al ANAF-ului.(…) ANAF-ul este o structură cheie, este poate, alături de Curtea de Conturi, deci zona de Finanţe şi Curtea de Conturi, sunt cele două zone extrem de importante care pot da direcţia unei economii. În sensul că înţelegem să avem o economie cât mai liberă, cât mai atractivă. Bun. Dacă avem atunci o structură a ANAF-ului care de la persoana fizică la persoana juridică să spunem nu e un partener, cum noi cei din piaţă am dori să fie, atunci lucrurile se complică. Dincolo de cifre, dincolo de calcule, dincolo de încasări, care şi ele puteau să fie mult mai bune, am nevoie de cineva alături de care să ducem la reformarea acestei entităţi. Şi am spus-o foarte clar acesta este motivul principal… Timp de un an de zile am venit cu soluţii. Personal am avut discuţii.(…) Repet, ANAF-ul pentru a se reforma avea nevoie de o schimbare”, a mai spus ministrul Finanţelor.

Întrebat care este suma pe care Agenţia de Administrare Fiscală trebuie să o aducă la buget în 2019, Teodorovici a precizat că acesta se va stabili în legea bugetului pe 2019, însă, în afară de planul de încasări, ANAF trebuie să vină şi cu un plan privind modul în care acţionează pentru a face verificările marilor companii.

„Luna aceasta, când vom veni public cu proiectul de buget, se va vedea exact care este planul ANAF-ului, numai că ani de zile planul ANAF-ului nu a avut şi elemente de atac în zona de neîncasare pe TVA, de evaziune. Adică vreau să văd un plan, dincolo de planul de încasări, pe care ne bazăm acum şi când facem bugetul, şi cum acţionează în piaţă ANAF-ul pentru a face verificările marilor companii, la multinaţionale, la bănci. (…) Sunt convins că tot ce s-a întâmplat în aceşti ani de după Revoluţie, în zona insolvenţei, în zona marilor corporaţii, în zona sistemului bancar, în zona multor elemente care au făcut obiectul acestei ordonanţe faimoase 114 (OUG 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal bugetare n.r) vin din neaplicarea legii de către ANAF. Nu poţi să ai în zona de insolvenţă, faliment, să ai 63 de miliarde de lei. Firmele au fugit în zona de insolvenţă. De ce? Pentru că în cazul insolvenţei sunt mai multe etape legale, şi în Codul fiscal şi în Codul de procedură fiscală, pe care, dacă ANAF-ul le-ar fi respectat, acele firme nu ar fi putut să fugă în această zonă. Să înşele partenerii de afaceri în economie, să înşele statul prin neplata unor sume importante şi alte astfel de aspecte. Sunt zone în care statul poate să colecteze mult mai bine, cum am spus insolvenţa, sunt peste 200.000 de firme cu capital negativ. 2019 trebuie să fie anul în care ne concertăm ca resursă financiară şi umană din partea ANAF-ului către locurile unde se întâmplă lucruri de acest fel, nu către micii agenţi economici. Nu acolo este problema, nu trebuie să îmi cheltui inutil resurse financiare şi umane”, a afirmat şeful de la Finanţe.