Teotihuacan, locul unde oamenii devin zei FOTO&VIDEO

La câteva zeci de kilometri de Ciudad de Mexico se află Teotihuacan, o fostă metropolă imperială a cărei construcție a început, potrivit unor arheologi, cu o sută de ani înaintea erei noastre. Înzestrat cu puteri mistice, "locul unde oamenii devin zei", așa cum s-ar traduce numele orașului, a fost vizitat numai în primele 10 luni ale acestui an de 2 milioane de oameni.

11 nov. 2015, 21:47

Învăluit în mister total, pe care oamenii de știință și istoricii încearcă de mult să-l dezlege, Teotihuacan are o legendă ce stă la originea urbei. Se spune că doi zei, unul bogat și altul sărac, sunt responsabili de apariția Soarelui și Lunii, iar alți zei din Teotihuacan de punerea în mișcare a celor doi aștri. De aceea, în unul dintre cele mai importante situri arheologice din lume găsim două piramide: una închinată Soarelui, alta Lunii.

Citeşte şi REPORTAJ: Ciudad de Mexico, un oraş al superlativelor. FOTO & VIDEO

Cum locuitorii din Teotihuacan se așteptau ca lumea să ia sfârșit, se făceau o mulțime de sacrificii umane pentru a amâna inevitabilul. De fiecare dată când o clădire erau ridicată sau extinsă, noi vieți erau curmate. De exemplu, la Piramida Soarelui, cea mai importantă din Teotihuacan, au fost găsite scheletele unor copii.

Istoria orașului, învăluită în mister

Nimeni nu știe cine a construit cu adevărat Teotihuacan și nici când acesta a început să fie ridicat. Cert este că denumirea a primit-o de la azteci, care au găsit orașul deja părăsit. Multe studii plasează durata de viață a Teotihuacan-ului între 200 î.Hr. și 700 d.Hr., când orașul a fost părăsit, în mod inexplicabil, de locuitori, iar ulterior incendiat. Cert este că, în perioada lui de glorie, Teotihuacan era un oraș cosmopolit, cu peste 200.000 de locuitori, fiind mai măreț decât însăși Roma.

Aflat în patrimoniul UNESCO din 1987, Teotihuacan impresionează prin mărime. Vizitatorii chiar ajung să dea crezare legendei că imensul oraș, întins cândva pe 30 de kilometri pătrați, a fost construit de zei. Multe clădiri adăpostesc apartamente pe mai multe niveluri, iar zonele centrale, de lângă piramide, erau cele în care se aflau sediile guvernamentale, culturale și religioase. Predominante în tot Teotihuacan sunt culorile roșu, negru și maro, iar construcțiile grandioase, multe aflate acum în ruină, îți dau impresia că au fost construite recent și nu cu secole în urmă.

Citeşte şi Răvăşit de violenţă, Acapulco vrea să-şi recâştige turiştii de odinioară

Vechiul oraș a fost împărțit în patru de două bulevarde kilometrice care se întretaie. Pe direcția nord-sud e Valea Morților, iar perpendicular se află o stradă ce străbate orașul est-vest. De asemenea, râul San Juan, care curge în apropiere, a fost deviat ca să se intersecteze cu Valea Morților. Cele mai importante construții sunt, totuși, cele două piramide.

Piramida unde dorințele devin realitate

Să urci în vârful piramidei Soarelui este, practic, o obligație pentru oricine vizitează Teotihuacan. După ce ai parcurs kilometri întregi pe jos, provocarea pare una prea mare ca să merite, însă odată ce ajungi în vârf, nu regreți nici una dintre cele 238 de scări urcate. Atenție, însă, vorbim de niște scări mai înalte decât cele cu care suntem în mod normal obișnuiți. Dacă vă simțiți vlăguiți, puteți oricând să vă opriți sau să vă folosiți de balustradele de pe margine. În vârful piramidei ajung de la cei mai mici (am văzut copii de 5-6 ani), până la cei mai vârstnici. „Pentru mine, urcatul a fost o plăcere, am făcut puțină mișcare”, îmi spune o doamnă de 76 de ani, care venise în vizită cu un grup din Peru.

În vârful piramidei, înaltă de peste 63 de metri, priveliștea este cea care face să merite tot efortul. Turiștii se înghesuie să se fotografieze sau să facă selfie-uri în cele patru colțuri de sus ale piramidei, de multe ori adoptând poziții periculoase. Legendele populare atribuie diverse puteri platformei din vârf. Spre exemplu, se spune că, dacă îți pui o dorință, aceasta cu siguranță se va îndeplini. De asemenea, este, tot potrivit credințelor populare, locul perfect să primești „energie cosmică”.

 

Citeşte şi Hotelul celui mai celebru român de la Hollywood atrage anual mii de turişti la Acapulco

În apropiere de Piramida Soarelui este și cea a Lunii. Acesta, practic, se află la capătul Văii Morților și are o arhitectură mult mai elaborată, deși este mai puțin înaltă. Excavările care continuă în Teotihuacan au scos la iveală că Piramida a fost construită în etape și a avut parte de cel puțin șase renovări. În interiorul ei au fost găsite de curând patru cadavre, alături de care au fost îngropate și animale, bijuterii și alte jertfe aduse zeilor. Din vârful Piramidei se poate admira toată Valea Morților, cu clădirile care o încadrează.

Negoț pe Valea Morților

În timp ce admiri construcțiile de-a dreptul impresionante, de-o parte și de alta a Văii Morților, inevitabil dai peste vânzătorii ambulanți, care vor cu orice preț să cumperi ceva de la ei. Au de la pietre de masaj, la bijuterii atent șlefuite, de la cranii viu colorate, la felurite pandantive și așa-zise cristale. Teotihuacan este clar locul unde îți poți exersa talentul de negociator. Spre exemplu, am reușit să negociez un craniu de ceramică pestriț de la 250 de pesos (peste 60 de lei) la 100 de pesos (circa 25 de lei). Cu cât ora închiderii sitului arheologic e mai aproape (adică ora 17.00), cu atât vânzătorii sunt mai dispuși să lase din preț. Cu toții vor spune că suvenirurile pe care le au întinse pe pătură sunt făcute de mână, însă nu este așa, iar mulți se vor plânge că n-au vândut nimic, doar, doar vor reuși să te convingă să cumperi ceva.

Citeşte şi Gheorghe Gruia, „mâna de aur a handbalului românesc”, sărbătorit în capitala Mexicului VIDEO

Pe tot parcursul plimbării prin Teotihuacan, nu e exclus să te simți ca-n junglă. Și asta, pentru că din toate părțile auzi zgomote specifice unui jaguar. Însă fiți fără grijă, este doar un „silbato”, un fluier din ceramică din care iese acel sunet. De altfel, nu întâmplător este sunetul asemănător unui jaguar. Felina a jucat un rol important în cultura locuitorilor din Teotihuacan, dar și în cele prehispanice, fiind considerată simbolic drept inima munților și apusul ce duce spre lumea morților și fiind adesea umanizată.

Pentru cei care vor să aibă parte de o experiență cu adevărat unică, Teotihuacan trebuie văzut la răsărit. Bineînțeles, asta înseamnă o mobilizare matinală și niște pregătiri din timp, însă efortul merită, mai ales dacă vezi totul dintr-un balon cu aer cald. Pentru ceilalți, mai comozi din fire, situl arheologic este deschis până la ora 17, iar prețul este de doar 64 de pesos (aproximativ 16 lei). La finalul plimbării, cei osteniți pot lua masa la restaurantul care se află deasupra intrării în vechiul oraș.