Psihologul Adrian Gemănaru, președintele Centrului de Autism „Marea Neagră”, a fost nominalizat la premiile World Autism Festival, pentru o revoluționară terapie menită să ajute persoanele cu dizabilități (Autism, ADHD, sindrom Down, retard).

Proiectul realizat de psihologul român, „Sensory therapy legs”, ușurează activitatea terapeutică prin reducerea stărilor de agitație și agresivitate. Componenta principală a mecanismului este așa-zisul „covor senzorial„, confecționat manual și modificat în permanență pentru a putea obține cel mai bun randament în ceea ce privește interacțiunea copilului cu mediul înconjurător.

Alte Articole

Dana Nălbaru este bucuroasă că a făcut asta cu mâna ei: ...

Experții în oncologie ne spun ce trebuie să mâncăm și să ...

Anunţ catastrofal pentru sănătatea României: volumul pacienţilor ...

Terapia acţioneaza la nivelul inconştientului copilului şi urmăreşte percepţia de către acesta a propriului corp. Mulţi dintre aceşti copii diagnosticaţi cu autism merg pe vârfuri sau nu au un echilibru corporal în conformitate cu segmentul lor de vârstă. Terapia urmăreşte realizarea unei legături între copil şi mediul înconjurător fără o intervenţie directă din partea terapeutului, acesta are cel mult un rol de prompt sau sprijin.

Sedinţa de terapie are o durată de 30 de minute, iar în acest timp copilul are acces la un număr de 3 covoare într-o combinaţie bine stabilită, în care nivelul de dificultate creşte treptat. Anterior intrării pe covorul senzorial copilul beneficiază de un scurt masaj al tălpii picioarelor cu materialul ce urmează să intre în contact timp de câteva minute.

Această pregătire are în vedere inducerea unei stări de relaxare a copilului.

Întregul proces terapeutic se desfăşoară într-o cameră senzorială care prin natura ei este creată pentru a da o stare de bine, pentru ca acesta să recepţioneze întreaga activitate fără constrângeri.

Covoarele senzoriale sunt create manual de către psihologul Adrian Gemănaru.

„Le-am gândit şi am muncit la ele mai bine de un an de zile pentru a găsi modalitatea cea mai fericită. Am încercat o mulţime de materiale, dar multe au fost eliminate pe rând, uneori din cauză că se deteriorau repede sau nu erau extrem de plăcute pentru talpa piciorului. A fost o provocare şi modul lor de potrivire şi dispunere pe covorul senzorial deoarece a trebuit să găsesc tot felul de invenţii personale, pentru a putea suporta şi terapeutul ce însoţeşte copilul pe covorul senzorial. Materialele finale unde am obţinut cele mai bune rezultate sunt şi cele pe care le utilizăm în momentul de faţă: gazon, bambus, piatră de râu, marmură, bumbac, scoarţă de copac, bambus mic, fibra de copac„, a declarat pentru RomaniaTV.net psihologul.

Secretele terapiei nu constau doar în realizarea covoarelor senzoriale. Principalele aspecte pe care le are de desprins terapeutul sunt legate de învăţarea diferitelor tipuri de masaje ce sunt aplicate copilului pentru stimulare sau modalitatea de alegere a celor 3 covoraşe ce vor fi utilizate pe timpul şedinţei de terapie. Un rol esential îl are terapeutul care însoţeşte copilul. El asigura prompt atât cât este nevoie. E necesar ca în permanenţă să simtă când să intervină şi să-şi reducă treptat intervenţia pentru a da posibilitatea acestuia să progreseze.

Sindrom Down, retard mintal sau epilepsie

În momentul de faţă de această terapie beneficiază 20 de copii cu diferite diagnostice: sindrom Down, retard mintal sau epilepsie. Unul din rolurile importante pe care îl deţine această abordare terapeutică este acela de a apropia copilul de activitatea terapeutică, având în vedere că majoritatea terapiilor sunt stresante şi pline de cerinţe pentru copil.

„Am fost uimit să constat că terapia a devenit unul din reperele importante în recuperarea copiilor, deoarece funcţionează ca o adevărată recompensă. M-am lovit de situaţii în care copii care desfăşoară zilnic patru sau cinci ore de terapie timp de ani de zile îşi pierd interesul pentru tot ceea ce înseamnă activitatea terapeutică clasică şi atunci această terapie a devenit un premiu pentru ei în cazul unor reuşite personale. Un copil a fost motivat să renunţe la pampers, doar din dorinţa de a ajunge la camera senzorială şi de a beneficia de masaj şi covorul senzorial”, a explicat specialistul.

Psihologul precizează că aceasta terapie nu vindecă autismul sau alte tulburări, dar îmbunătăţeşte o serie de comportamente ale copilului legate de propria sa persoană, de ceea ce se întâmplă cu persoana şi corpul său.

„Dacă la prima şedinţă au fost copii care au manifestat o uşoară teamă, la următoarea întâlnire erau deja bucuroşi având în vedere sentimentele pe care le-au avut în momentul când au descoperit această nouă activitate la care au participat. Cea mai mare surpriză a fost când am lucrat cu copii cu dizablităţi care nu verbalizau şi au început să emită primele sunete. A fost emoţionant şi pentru mine, deoarece am simţit că doresc să intre în legătură cu mine să-mi comunice nevoile lor”, a spus Gemănaru.

Pentru rezultate vizibile este necesar a se desfăşura un minim de 4 sedinte în fiecare săptămână pentru a putea construi un program complet în care cele 8 covoare să fie repartizate în diferite combinaţii în funcţie de obiectivul şedinţei terapeutice. Este cunoscut faptul că terapia de recuperare a unui copil cu dizabilităţi poate dura ani de zile şi este influenţată de intervenţia timpurie şi de resursele personale ale acestuia.

Camera senzorială este locul optim unde ar trebui să se desfăşoare această intervenţie sau măcar într-o locaţie ce poate permite să asigure un minim din ceea ce oferă un asemenea spaţiu. Un rol important îl are terapeutul şi modul apropierii acestuia de copil.

Este extrem de important ca persoana care lucrează cu copilul să înţeleagă necesităţile şi nevoile copilului. Un lucru deloc de neglijat este cunoaşterea principiului terapiei comportamentale care are la baza lanţul antecedent –comportament –concesinţa.

Ancoraţi la tot ceea ce îi înconjoară

În momentul de faţă, psihologul Adrian Gemănaru desfăşoară o cercetare ştiinţifică a acestei terapii şi a selecţionat pentru a participa la acest studiu trei grupuri de copii, iar în fiecare grupă se află un număr de 8 copii.

Grupa 1 desfăşoară această terapie zilnic, Grupa 2 beneficiază de 2 zile de terapie pe săptămână, iar Grupa 3 nu beneficiază de terapie, având rolul de grupă etalon faţă de celelalte 2 grupe.

Feedback-ul părinţilor la această terapie este unul încurajator, fiind încântaţi de reacţia şi apropierea copiilor faţă de terapie.

„Am primit confirmări din partea familiilor referitor la copii ce nu aveau echilibrul necesar să urce o scară singuri sau copii care nu erau atenţi deloc la ceea ce se întâmplă în jurul lor, iar prin această activitate au devenit mai ancoraţi la tot ceea ce îi înconjoară”, a mai spus psihologul.

Premiile World Autism Festival vor avea loc în Vancouver (Canada), în luna octombrie 2015, și premiază cele mai importante descoperiri din ultimul an în domeniul recuperării copiilor diagnosticați cu tulburări din spectrul autist.