Preambulul textului ordonanței arată că scutirea vizează salariații sezonieri cu contract individual de muncă, cu alte cuvinte persoanele angajate ca ospătari, barmani, cameriste etc temporar pe durata sezonului turistic, din articol, așa cum a fost formulat, rezultă că sunt scutiți toți angajații firmelor care sunt obligate la plata impozitului specific dacă au contract de muncă pe 12 luni. Neconcordanțele dintre expunerea de motive și articolul propriu zis din ordonanță sunt atât durata (12 luni), în loc de până la 12 luni – care ar trimite la caracterul temporar al activității –, cât și lipsa vreunei condiții privind postul ocupat.

Este posibil să fie o scăpare în redactarea ordonanței,  intenția fiind ca detaliile să apară prin normele de aplicare.

Impozitul specific este obligatoriu pentru persoanele juridice române care au înscrise în actul contitutiv ca activitate principală sau secundară  una sau mai multe activități corespunzătoare codurilor CAEN: 5510 – „Hoteluri și alte facilități de cazare similare”, 5520 – „Facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată”, 5530 – „Parcuri pentru rulote, campinguri și tabere”, 5590 – „Alte servicii de cazare”, 5610 – „Restaurante”, 5621 – „Activități de alimentație (catering) pentru evenimente”, 5629 – „Alte servicii de alimentație n.c.a.”, 5630 – „Baruri și alte activități de servire a băuturilor”.Conținutul articolului este: „persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii și asimilate salariilor prevăzute la art. 76  alin.  (1)  (3),  ca  urmare  a  desfășurării  activității  pe  bază  de  contract  individual  de  muncă  încheiat  pe  o  perioadă  de  12  luni,  cu  persoane  juridice  române  care  desfășoară    activități sezoniere  dintre  cele prevăzute  la  art.  1  al  Legii  nr.  170/2016  privind  impozitul  specific  unor activități, în cursul unui an.”