Etnografii spun că mitul „babelor” este, de fapt, unul dintre cele mai importante mituri româneşti, cel al Babei Dochia, aflat în strânsă legătură cu data de 1 martie şi mărţişorul.

Variantele legendei Babei Dochia sunt extrem de amuzante. Spre exemplu, într-una dintre ele baba îl ia la munte şi pe Dragobete, băiatul ei, care îngheaţă primul, inclusiv nasul care curge, dar bătrână se supără crezând că băiatul cântă din fluier. Alteori, omenii o avertizează că în martie timpul este schimbător, dar ea răspunde cu vulgaritate şi merge mai departe. Mărţişor (denumirea populară a lunii martie), auzind cuvintele urâte aruncate de bătrână la adresa lui, împrumută de la Făurar (luna februarie) două zile geroase că să o pedepsească.

Alte Articole

Cât costă sicriul în care a fost depus Costel Corduneanu? ...

Bogdan de la Ploiești și Cristina Pucean s-au împăcat, din ...

Dieta cu ghimbir şi lămâie. Slăbeşti 6 kg şi îţi detoxifici ...

Citeşte şi Babele din Martie. Numerologia Mărţişorului: Ce spune baba aleasă despre tine

Zilele Babelor diferă ca număr de la o zona la altă. De exemplu, în Muntenia sunt 12 babe, iar în Maramureş, se obişnuieşte „bătutul uşilor”, pentru a goni iarna din casă. Aici, Baba Dochia se mai numeşte şi Odochia, tot aici se obişnuieşte „botezul” babei pe care ţi-ai ales-o. Mai exact, se rebotează copiii bolnavi cu alte nume, pentru ca răul să nu-i mai găsească. În unele zone ale Moldovei, se alege ziua după data de naştere. Atunci când această este un număr mai mare de nouă, se împarte şi se alege unul din rezultate sau se adună cele două cifre componente. În Ardeal, babele se numesc şi Vântoase, iar în Muntenia este obiceiul că de Babe să fie aleasă câte o bătrână din sat. Dacă ziua aleasă este frumoasă, înseamnă că bătrână respectivă este bună la suflet. Dacă este frig, bate vântul, plouă sau ninge, înseamnă că baba e rea la inima şi este considerată responsabilă pentru vremea urâtă.

Citeşte şi Superstiţii de Martisor: Ce se întâmplă dacă te speli cu apa de ploaie

Dacă ţinem seama că în străvechiul calendar român anul începea pe 1 martie, Baba Dochia apare că întruchiparea anului vechi, care este pe sfârşite şi trebuie să moară. Moartea Dochiei în ziua de 9 martie se consideră hotar între anotimpul friguros şi cel călduros. Astfel, perioada cuprinsă între 1 şi 9 martie reprezintă intervalul de timp în care Dochia îşi împlineşte destinul urcând muntele, împreună cu turmă să de oi, pentru a muri înspre renaştere. Aspectul instabil al vremii din această perioada este considerat a se datora caracterului capricios al Babei Dochia.