Tradiţii şi obiceiuri de Mărţişor

Ziua de 1 Martie era considerată, după calendarul vechi, începutul Anului Nou, sărbătoarea venirii primăverii. Tradiţiile de Mărţişor sunt legate de cultura românească. Ele nu se întâlnesc decât în România şi la unele populaţii învecinate din zona Balcanilor – la aromâni şi megleno-români, dar şi la bulgari, macedoneni şi albanezi. Obiceiul, vechi dinainte de creştinare, are legătură cu ritualul anului nou agrar.

RomaniaTV.net
28 feb. 2015, 20:16
Tradiţii şi obiceiuri de Mărţişor

Odinioara, martisorul se daruia copiilor si tinerilor (fete si baieti), inainte de rasaritul soarelui. Martisorul era realizat din fire de lana rasucite – rosu si alb sau alb si negru, tocmai pentru a reprezenta unirea opuselor: vara-iarna, caldura-frig, lumina-intuneric, fertilitate-infertilitate. Martisorul se tinea pana de Florii, de Paste sau pana la inflorirea unor pomi fructiferi. Apoi era agatat ca talisman pe ramurile de macesi, vita-de-vie, visini, ciresi, se punea sub closca cu pui sau se agata la icoana.

Cu timpul, de snur au fost agatati banuti de argint sau de aur. Fata purta martisorul la gat 12 zile, apoi tinea snurul in par pana cand inflorea primul copac, apoi legau snurul de creanga copacului, iar cu banutul isi cumparau cas, pentru ca tot anul sa aiba fata alba.

Ziua scoaterii martisorului era marcata de o petrecere numita „bautul martisorului”.

In localitatile transilvanene, martisoarele sunt atarnate la usi, ferestre, la coarnele animalelor domestic, pentru a le feri de duhurile rele.

In Moldova, fetele ofera baietilor martisoare de 1 martie, iar baietii le ofera fetelor martisoare de 8 martie.

Citeşte mai multe pe sfatulparintilor.ro.