Traian Băsescu analizează OUG care modifică legile justiţiei: Prevederea care o face neconstituţională

Publicat: Duminică, 14 Octombrie 2018 07:50 // Actualizat: Duminică, 14 Octombrie 2018 08:13 // Sursa: romaniatv.net

Traian Băsescu analizează proiectul de ordonanţă de urgenţă privind modificarea legilor justiţiei, trimis de ministrul Justiţiei, vineri seara, la CSM. Fostul preşedinte consideră că prevedererile actului normativ sunt pozitive, cu o singură excepţie: introducerea ministrului Justiţiei ca titular al acţiunii disciplinare şi în cazul judecătorilor.

Guvernul se va întruni, luni, în şedinţă, urmând să fie adoptată Ordonanţa de Urgenţă privind cele trei legi ale justiţiei, pentru a le pune în acord cu observaţiile Comisiei de la Veneţia. Anunţul convocării şedinţei de Guvern a fost făcut, vineri, de către ministrul de Externe, Teodor Meleşanu.

"Cred că în general a ţinut cont de comandamentul zero pe care îl impune Comisia de la Veneţia: să elimine elementele de neclaritate şi vulnerailităţile în ceea ce priveşte cariera magistraţilor. Îi va mulţumi pe cei din Comisia de la Veneţia", a declarat Băsescu, la România TV 

Fostul preşedinte a avertizat că introducerea ministrului Justiţiei ca titular al acţiunii disciplinare şi în privinţa abaterilor disciplinare ale judecătorilor poate fi neconstituţională.

"Sunt de acord pentru procurori, care funcţionează sub autoritatea ministrului Justiţiei, potrivit Constituţiei, dar nu la judecători. Dacă nu o modifică până luni, va avea probleme de neconstituţionalitate", a mai declarat Băsescu.

Proiectul de ordonanţă de urgenţă privind cele trei legi ale justiţiei prevede, între altele, amânarea intrării în vigoare a reglementărilor privind pensionarea anticipată a magistraţilor, până în 31 decembrie 2022. Alte modificări vizează procedura de revocare din funcţie a unui membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii.

În textul ordonanţei se mai arată că, la art. 54 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, se va introduce un nou alineat, conform căruia: "În vederea formulării propunerilor de numire în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1), ministrul Justiţiei organizează o procedură de selecţie, pe baza unui interviu, în cadrul căruia candidaţii susţin un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care şi-au depus candidatura. În vederea asigurării transparenţei, audierea candidaţilor se transmite în direct, audio-video, pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei, se înregistrează şi se publică pe pagina de internet a ministerului".

De asemenea, se arată că legea pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004 se modifică astfel: art I pct. 96 privind alineatul (7) al art. 57 din Legea 303/2004 va avea următorul cuprins: "(7) În interesul serviciului, procurorii pot fi delegaţi, cu acordul scris al acestora, inclusiv în funcţii de conducere, dispoziţiile alin. (1) - (6) fiind aplicabile în mod corespunzător. Delegarea procurorilor la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii - Secţia pentru procurori".

Totodată, art. I pct. 151 privind alineatul (8) al art. 96 din Legea 303/2004 se modifică astfel: "(8) Statul, prin Ministerul Finanţelor Publice, va exercita acţiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului dacă, în urma raportului consultativ al Inspecţiei Judiciare prevăzut la alin. (7), rezultă că eroarea judiciară a fost cauzată ca urmare a exercitării de către judecător sau procuror a funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă".

În continuare, se introduc două alineate noi care prevăd că: "(81) Împotriva raportului prevăzut la alin. (8) părţile interesate pot formula contestaţie în termen de 30 de zile de la comunicare, la tribunalul în a cărui circumscripţie domiciliază reclamantul. Hotărârea pronunţată este definitivă" şi "(82) Termenul de exercitare a acţiunii în regres este de 6 luni de la data comunicării hotărârii prevăzute la alin (81) sau, după caz, de la data expirării termenului de contestare a raportului prevăzut la alin. (8)".

Ordonanţa prevede şi modificări ale Legii 304/2004 privind organizarea judiciară.

Astfel, alineatul (9) al art. 791 se modifică în felul următor: "(9) Procurorii numiţi în cadrul Direcţiei de Investigarea a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism pot fi revocaţi prin ordin al procurorului -şef al acestei direcţii, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării uneia din sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 100 lit.b)- e) din Legea 303/2004".

De asemenea, alineatul (8) al art. 87 va prevede că "(8) Procurorii numiţi în cadrul Direcţiei NaţionaleAnticorupţie pot fi revocaţi prin ordin al procurorului -şef al Direcţiei NaţionaleAnticorupţie, cu avizul conform al Secţiei de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării uneia din sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 100 lit.b)- e) din Legea 303/2004".

Printre modificările aduse Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii se numără cea a alineatului (3) al art. 28, conform căreia: "(3) Reprezentanţii societăţii civile participă numai la lucrările plenului Consilului Superior al Magsitraturii şi au drept de vot".

De asemenea, la art. 44 se introduce un nou alineat: "(31) Acţiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârşite de judecători sau procurori poate fi exercitată şi de ministrul justiţiei. Verificările prealabile, pentur a se stabili dacă există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, precum şi cercetarea disciplinară, se efectuează de către Inspecţia Judiciară, la solicitarea ministrului Justiţiei, prevederile prezentei secţiuni fiind aplicabile în mod corespunzător".

Totodată, sunt modificate alineatele (1) - (5) ale art. 55, referitoarea la revocarea din funcţie a unui membru ales al CSM.

"Art. 55 - (1) Revocarea din funcţia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii se poate dispune oricând în timpul mandatului, în următoarele cazuri: a) persoana în cauză nu mai îndeplineşte condiţiile legale pentru a fi membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii; b) persoanei în cauză i-a fost aplicată una din sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 100 lit. b) - e) din Legea 303/2004, iar măsura a rămas definitivă; c) neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii ori săvârşirea unor fapte de natură a aduce atingere gravă independenţei şi prestigiului justiţiei", scrie în proiectul de ordonanţă, în care se precizează că prin cele prevăzute la lit. c) se înţelege "încălcarea gravă a obligaţiilor administrative şi jurisdicţionale care incumbă calităţii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii şi care derivă din legi şi regulamente".

Totodată, se arată că Secţia corespunzătoare a CSM constată incidenţa uneia din ipotezele prevăzute anterior, la sesizarea majorităţii judecătorilor sau procurorilor care compun secţiile respective, precum şi la sesizarea unei adunări generale.

De asemenea, în text se prevede că procedura de revocare din funcţie se poate desfăşura în mai multe feluri: să fie iniţiată de orice adunare generală de la nivelul instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul CSM vizat, fie să fie declanşată de CSM la cererea a cel puţin 10 adunări generale în cazul judecătoriilor şi parchetelor acestora, trei adunări generale în cazul tribunalelor sau parchetelor acestora, o adunare generală în cazul curţilor de apel sau parchetelor corespunzătoare, respectiv adunarea generală a ICCJ sau a PICCJ.

În continuare se arată că hotărârile din adunările generale pentru iniţierea sau susţinerea revocării se iau cu majoritatea voturilor magistraţilor care funcţionează efectiv la acea instanţă sau parchet, prin vot secret, direct şi personal. De asemenea, se arată că în termen de 10 zile de la data când a fost sesizat, plenul CSM convoacă toate adunările generale de la instanţe sau parchete pe care le reprezintă membrul CSM a cărui revocare se solicită, stabilind o singură dată şi oră pentru desfăşurarea acestora, nu mai târziu de 20 de zile de la convocare. Judecătorului sau procurorului vizat i se comunică de îndată hotârârea prin care s-a iniţiat revocarea.

Persoana pentru care se solicită revocarea se poate adresa judecătorilor sau procurorilor pentru a-şi susţine punctul de vedere, în orice mod, până la începerea votului. "Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune revocarea din funcţia de membru ales  al Consiliului Superior al Magistraturii, cu votul majorităţii membrilor", se mai arată în ordonanţă.

Conform sursei citate, în cazul adunării generale comune a PICCJ, a DNA şi a DIICOT, decizia de revocare a reprezentantului acestora se ia cu votul majorităţii procurorilor care funcţionează efectiv la aceste structuri, inclusiv la cele teritoriale.

Art. V al ordonanţei prevede că "se amână intrarea în vigoare, până la data de 30 iunie 2019, data finalizării exercitării preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene de către România, a art I pct.97 şi art. I pct 98 în ceea ce priveşte alin. (11) şi (12) ale art 58 din Legea 303/2004, din legea .../2018 pentru modificarea şi completarea legii nr 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor".

De asemenea, se arată că dispoziţiile privind judecarea apelurilor în complet format din 3 judecători se aplică apelurilor formulate în procese pornite începând cu data de 1 ianuarie 2020. În procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a OUG şi până în 31 decembrie 2019 inclusiv, apelurile se judecă în complet format din 2 judecători.

În cauzele penale, aceste dispoziţii privind judecarea apelurilor în complet de trei judecători se aplică la judecarea apelurilor în cauzele care au fost înregistrate în primă instanţă începând cu 1 ianuarie 2020. Apelurile formulate în cauzele penale înregistrate în primă instanţă începând cu data intrării în vigoare a prezentei OUG şi până în 31 decembrie 2019 inclusiv se judecă în comeplt de doi judecători.

Proiectul de OUG mai prevede că "procurorii care, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, îşi desfăşoară activitatea în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DIICOT şi DNA, precum şi în cadrul celorlalte parchete, rămân în funcţie în cadrul acestora dacă îndeplinesc condiţiie prevăzute de Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi Legea nr. 304/2004 republicată, cu modificările şi completările ulterioare".

 

2 Comenteaza // Vezi comentarii
        Citeste mai mult despre:   
Comisia de la venetia legi justiţie OUG LEGI JUSTITIE Traian Băsescu
Daca ti-a placut articolul, urmareste RomaniaTV.NET pe   facebook facebook sau  twitter twitter.
14 oct 10:41
Răspunde | Votează email 0 email
MARIA
OR FI INTELES IN MAGHIARA CA CRITIC POLITIA ROMANA SI GERMANA DOMNII DIN TREN:CA EU AM ZIS CA DOMNII AU AJUTAT F MULT DAR PTR CA AU DE-A FACE CU ASA CEVA SE INTAMPLA IN CONTINUARE F MULTE LUCRURI F RELE:LA USA AU VENIT NISTE DOMNI SI NE-AU DAT AMENZI CARE S-AU DAT POLITISTI DAR NU ERAU DE FAPT:
14 oct 09:23
Răspunde | Votează email 0 email
MARII
NU CA FURT CA TRANSFER DE LA MAESTRU LA OM TIP TABULA RASA INTERNAT SI OPRIT CA CU DIZABILITATI;SAU CA TALISMAN:ACUMA ACEL CNV II INNEBUNESTE CU PROSTII DE GENUL CA CINE ZICE DA:::::E ACEEASI PERS CU ANGAJATORII ;CA NU E CORECT::::::CA TOTI AU PARTILE NEURONALE DIN SPATE LEGATE:::SAU LE-AU AVUT::::::::
1
EUR
4.6605
RON
12 Dec
noapte -4 °
zi 4 °
Ultimele joburi adaugate
24 H