Relațiile dificile ale Macedoniei cu vecinul ei mai mare din est, cu care împărtășește legături strânse religioase, istorice și lingvistice, au împiedicat eforturile depuse de Skopje de a adera la NATO și Uniunea Europeană. Bulgaria face parte din ambele organizații.
    
Bulgaria încă nu recunoaște limba macedoneană, pe care o consideră un dialect al Bulgarei.
    
Dispute au avut loc de asemenea între cele două țări din Balcani asupra drepturilor minorităților și naționalității gherilelor din secolul al XIX-lea care au luptat să elibereze regiunea de sub dominația otomană. Atât Skopje, cât și Sofia speră că noul tratat le va ajuta să pună capăt acestor tensiuni. Aceasta este „o contribuție comună la stabilizarea politică între cele două țări și în regiune”, a declarat Zaev după semnarea documentului.
 
Macedonia, o fostă republică iugoslavă cu aproximativ 2 milioane de locuitori, și-a câștigat independența față de Belgrad în 1991. Ea a evitat războaiele sângeroase din Balcani în anii ’90, dar a fost zdruncinată de o insurgență a propriei minorități etnice albaneze în 2001. Țara dorește să adere la UE și NATO, dar eforturile sale sunt blocate de vecinul său din sud, Grecia, care afirmă că numele ‘Macedonia’ implică o pretenție teritorială față de provincia omonimă din nordul teritoriului elen.
    
În document, Bulgaria s-a angajat să sprijine integrarea Macedoniei în NATO și UE. Cele două țări au declarat ca își vor îmbunătăți de asemenea legăturile economice, vor renunța la pretențiile teritoriale și vor ameliora drepturile omului și ale minorităților.
    
„Pentru prima dată, fără mediatori sau cineva care să ne spună ce să facem, cele două state au ajuns la o soluție”, a declarat premierul bulgar Boiko Borisov.
    
Săptămâna trecută, parlamentul bulgar a susținut în unanimitate tratatul, într-un caz rar de astfel de consens în țara de la Marea Neagră cu 7,1 milioane de locuitori.
    
Cu toate acestea, opoziția din Macedonia și fostul partid aflat la putere, VMRO-DPMNE (dreapta), sunt împotriva anumitor părți care abordează probleme naționale. Ele au declarat că nu vor susține documentul în parlament.
    
Tratatul recunoaște istoria comună a celor două țări și dreptul lor de a avea o opinie diferită asupra unora dintre subiecte.”În politică și în dreptul internațional nu există așa ceva ca recunoașterea istoriei (…). Istoricii sunt cei care trebuie să se ocupe de istorie”, a declarat pentru Reuters Daniel Smilov, analist la Centrul pentru strategii liberale din Bulgaria.