Guvernul ucrainean menţine încetarea unilaterală a focului, în pofida doborârii, marţi a unui elicopter, atac ce s-a soldat cu nouă morţi, marţi, în estul ţării, a anunţat, miercuri, la Bruxelles, ministrul de externe de la Kiev, Pavlo Klimkin.

‘Ne menţinem angajamentul, ne menţinem decizia de încetare unilaterală a focului’, a declarat Klimkin presei, după o reuniune cu miniştrii de externe ai ţărilor din NATO. El şi-a exprimat regretul faţă de ‘evoluţiile tragice’ survenite marţi, în special prin pierderea unui elicopter la periferia Slavianskului, bastion al insurgenţilor, şi a celor nouă militari aflaţi la bord.

Alte Articole

Clipe de coșmar trăite de Ramona Olaru în Egipt! Și-a pierdut ...

Reacția incredibilă a unei cliente supărate pentru că nu ...

Ce șanse are Klaus Iohannis la NATO. Un expert de la Oxford ...

‘Astfel de provocări sunt extrem de periculoase pentru obţinerea unei încetări a focului durabilă’, a subliniat el. Însă ‘suntem determinaţi să facem tot posibilul pentru a ajunge la o detensionare a situaţiei’ în est, în special la Doneţk şi Slaviansk.

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko nu a exclus marţi să renunţe la decizia de încetare unilaterală a focului, după doborârea elicopterului. Armata ucraineană a denunţat miercuri încălcările ‘masive’ ale armistiţiului provizoriu, numărând de luni peste 40 de atacuri ale separatiştilor proruşi în est.

Cooperarea NATO cu Rusia, suspendată până când Moscova îşi va schimba atitudinea faţă de Ucraina

Nu se observă vreo schimbare a atitudinii Moscovei faţă de criza din Ucraina, drept urmare Alianţa Nord-Atlantică nu va relua deocamdată cooperarea cu Rusia, a anunţat miercuri secretarul general al Alianţei, Anders Fogh Rasmussen, la încheierea reuniunii miniştrilor de externe din statele NATO, transmit agenţiile AFP şi DPA.

‘Nu pot exista relaţii normale’, întrucât ‘Rusia a încălcat regulile’, fapt de natură să afecteze încrederea, a explicat secretarul general al NATO. În consecinţă, ‘nu se va relua cooperarea decât atunci când Rusia îşi va respecta din nou obligaţiile asumate pe plan internaţional’, a indicat el în continuare.

În acest context, Rasmussen a precizat că NATO cere Moscovei să facă patru lucruri concrete: să ia ‘măsuri reale şi eficiente’ pentru a opri destabilizarea Ucrainei, să creeze condiţii pentru aplicarea planului de pace propus de preşedintele Petro Poroşenko, să înceteze susţinerea grupărilor armate separatiste şi să oprească fluxurile de arme şi mercenari către Ucraina.

Pe de altă parte, miniştrii de externe din statele NATO au aprobat constituirea unor fonduri cu destinaţie specială pentru a ajuta armata ucraineană să-şi consolideze capacităţile defensive şi care vor fi utilizate în domenii precum apărarea cibernetică, logistica sau organizarea structurilor de comandă. Statele membre vor contribui individual la aceste fonduri, ce ar putea însuma 12 milioane de euro în următorii doi ani.

Miniştrii de externe din statele membre ale NATO au decis la 1 aprilie să suspende cooperarea militară şi civilă a Alianţei cu Rusia, ca răspuns la anexarea Crimeii, dar au acceptat ca dialogul în cadrul Consiliului NATO-Rusia să continue.